Ateroscleroza - cauze, complicații, diagnostic

Ateroscleroza reprezintă procesul prin care arterele, vasele de sânge care suplinesc necesarul de oxigen și substanțe nutritive de la nivelul țesuturilor organismului, se îngustează și îngreunează sau chiar blochează circulația sângelui, ca urmare a depunerii lipidelor în pereții arteriali și formării plăcii de aterom. Fără monitorizare și tratament adecvat, acest proces patologic poate cauza complicații serioase. Totuși, cu ajutorul unui stil de viață echilibrat, ateroscleroza se poate preveni.

Află, în cele ce urmează, când apare ateroscleroza, ce simptomatologie prezintă, care sunt factorii de risc în dezvoltarea ei și cum se poate trata, odată ce placa de aterom s-a format.

• Legătura dintre arterioscleroză și ateroscleroză
• Cum și de ce apare placa de aterom
• Factori de risc
• Simptomatologie și complicații
• Diagnosticul aterosclerozei
• Tratamentul aterosclerozei
• Metode de prevenție

Legătura dintre arterioscleroză și ateroscleroză

Deși ateroscleroza poate fi întâlnită și sub numele de arterioscleroză, în realitate, există o diferență între semnificațiile celor doi termeni. Astfel, arterioscleroza se referă la îngroșarea pereților arteriali cu îngustarea diametrului vasului de sânge, fapt ce conduce la scăderea fluxului de sânge care traversează vasul respectiv. Ateroscleroza este un tip particular de arterioscleroză (o subdiviziune), dat fiind faptul că fenomenul de îngustare a arterelor survine în urma depunerii colesterolului în peretele vasului și formării plăcii de aterom.

Totuși, cei doi termeni sunt adesea întâlniți în practică având aceeași semnificație.

Cum și de ce apare placa de aterom

Placa de aterom este expresia afecțiunii aterosclerotice. Momentul în care aceasta începe să se formeze este legat de apariția unei leziuni la nivelul stratului intern (intimal) al vasului arterial. Această leziune poate fi datorată mai multor cauze:

• Hipertensiunii arteriale;
• Hipercolesterolemiei - nivelului crescut de colesterol în sânge;
• Hipertrigliceridemiei - nivelului crescut de trigliceride în sânge;
• Hiperglicemiei - glicemiei crescute;
• Obezității;
• Diabetului zaharat;
• Rezistenței la insulină;
• Fumatului;
• Inflamației persistente - din bolile autoimune (poliartrita reumatoidă, lupus etc.).

În urma producerii acestei leziuni la nivelul peretelui intimal, devin expuși, la nivelul său, anumiți compuși din structura vasului arterial, care favorizează aderarea (prinderea) elementelor circulante din sânge, cu predispoziție a colesterolului și altor lipide. Această acumulare continuă de lipide determină formarea, în timp, a plăcii de aterom.

Placa de aterom poate fi stabilă o vreme, fără a cauza probleme vizibile sau o simptomatologie evidentă. Totuși, există riscul ca aceasta să se rupă, eliberând fragmente lipidice din interiorul ei, care pot bloca un vas mai mic la distanță, suprimându-i complet fluxul de sânge arterial (ex: vasele coronare în infarctul miocardic).

Factori de risc

Chiar și cunoscând cauzele pentru care se produce ateroscleroza, unele persoane se pot afla într-o categorie de risc crescut în dezvoltarea acestei afecțiuni. Astfel, șansele ca placa de aterom să se formeze și să cauzeze probleme sunt mai mari în cazul:

• Unei vârste înaintate (peste 45 de ani la bărbați și 55 la femei) - odată cu procesul de îmbătrânire, structura vaselor se modifică, fapt care favorizează apariția leziunilor și formarea plăcii de aterom;
• Antecedentelor din familie - cazurile de ateroscleroză timpurie, prezentă la rudele de gradul I, reprezintă un factor de risc suplimentar pentru dezvoltarea afecțiunii;
• Dietei - dat fiind faptul că placa de aterom apare ca urmare a depunerii lipidelor la nivelul vasului de sânge, o dietă bogată în grăsimi va crește nivelul lipidelor în sânge și, în consecință, va crește probabilitatea ca acestea să se cantoneze la nivelul unui perete arterial lezat;
• Lipsei activităților fizice - sedentarismul determină un nivel crescut de lipide în sânge;
• Nivelul crescut al lipidelor din sânge - în cazul în care acest nivel nu este corectat, el va deveni o cauză majoră în formarea plăcii de aterom.

Simptomatologie și complicații

În general, ateroscleroza (mai ales timpurie) nu prezintă manifestări clinice evidente, care să aducă o persoană la un control cardiologic. Simptomatologia devine vizibilă și inconfortabilă abia în momentul în care survine o complicație (ex: infarctul miocardic).

O placă de aterom instabilă, care nu este tratată și/sau monitorizată, poate evolua cu fisură, fapt care cauzează eliberarea unor fragmente lipidice din interiorul structurii ei. Acele fragmente intră în circulația sangvină arterială și se pot opri la nivelul unui vas mai mic, blocându-i, complet sau parțial, fluxul de sânge. De asemenea, însăși placa de aterom prezentă la nivelul unor vase importante poate determina, local, apariția unor complicații.

În funcție de tipul de vas ateromatos sau de locul unde emboliile (fragmentele) suprimă circulația sângelui, complicațiile pot fi:

• Angina pectorală - îngustarea calibrului vaselor care suplinesc necesarul de oxigen și nutrienți ai cordului (coronarele) determină dezvoltarea bolii coronariene, evidențiate prin apariția unei dureri în piept specifice;
• Infarctul miocardic acut - apare în urma suprapunerii unui tromb peste vasul deja îngustat de ateroscleroză sau ca urmare a desprinderii unui fragment lipidic dintr-o placă de aterom a unui vas mai îndepărtat;
• Accidentul vascular cerebral - suprimarea circulației arterelor cerebrale, soldată cu lipsa necesarului de oxigen la nivelul creierului;
• Boala arterială periferică - ateroscleroza la nivelul arterelor membrelor (mai ales inferioare), cu îngreunarea circulației locale și alterarea senzațiilor termice și dureroase;
• Insuficiența renală - ca urmare a aterosclerozei arterelor renale.

Diagnosticul aterosclerozei

Prima etapă de diagnostic în ateroscleroză o reprezintă istoricul medical complet. Apoi, un examen fizic completează acest istoric și orientează diagnosticul către complicația care a determinat necesitatea consultului.

Pentru a putea decela ateroscleroza ca diagnostic de primă instanță, este nevoie să se efectueze anumite investigații suplimentare:

1. Teste de sânge - utile pentru identificarea glicemiei, colesterolemiei, trigliceridemiei și a markerilor inflamatori;

1. Electrocardiograma (EKG) - este o investigație extrem de uzuală, ușor de efectuat, care oferă o multitudine de informații despre posibile afecțiuni ale cordului;
2. Ecocardiografia - utilă în combinație cu EKG-ul; oferă informații despre structura cordului;
3. Ecografia Doppler - posibil cea mai importantă investigație imagistică în depistarea aterosclerozei, întrucât evaluează gradul de obstrucție al vasului, viteza coloanei de sânge din vasul respectiv, presiunea arterială și grosimea pereților arteriali;
4. Testul de efort - evaluează gradul obstrucției vaselor de sânge, prin apariția semnelor unui flux insuficient de sânge la nivelul cordului;
5. Indicele gleznă-braț - util în identificarea unei obstrucții la nivelul vaselor membrelor;
6. CT, PET și RMN - teste imagistice de înaltă precizie, care evidențiază structura vaselor arteriale;
7. Angiografia - inserarea unui cateter de-a lungul arterei cu suspiciune de blocaj și urmărirea radiografică a locului obstrucției.

Tratamentul aterosclerozei

Nu există un tratament specific, care poate elimina placa de aterom. Totuși, anumite opțiuni terapeutice pot reduce riscul apariției complicațiilor. Printre acestea se află:

• Statinele - corectează nivelul de colesterol din sânge;
• Antihipertensivele;
• Antiagregantele plachetare - reduc aderarea trombocitelor la nivelul vasului lezat (ex: aspirină, clopidogrel);
• Controlul diabetului;
• Intervenția chirurgicală - angioplastia sau by-pass-ul aorto-coronarian.

Metode de prevenție

Din cauza faptului că tratamentul aterosclerozei poate doar să scadă probabilitatea apariției complicațiilor, aplicarea metodelor de prevenție reprezintă o măsură crucială atât în evitarea apariției plăcii de aterom, cât și în reducerea riscului unei evoluții nefavorabile a uneia preexistente.

Metodele de prevenție se află în strânsă legătură cu factorii de risc. Astfel, adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o dietă săracă în grăsimi saturate și cu un program regulat de exerciții fizice, va determina menținerea unui nivel normal al lipidelor din sânge, a unei greutăți corporale ideale și a unui risc cardiovascular scăzut. Renunțarea la fumat și controlul altor afecțiuni prezente (diabet, boli autoimune) sunt, de asemenea, metode la fel de utile.

Astfel, ateroscleroza reprezintă o afecțiune destul de comună, care poate trece neobservată mult timp, dată fiind lipsa unei simptomatologii specifice. Cu toate că nu există un tratament specific, în cazul în care această afecțiune este depistată, o monitorizare constantă a evoluției plăcii de aterom și reducerea factorilor de risc sunt metode esențiale în prevenția apariției complicațiilor și menținerea cursului normal al activităților de zi cu zi.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie

• Arterioscleroza/ateroscleroza https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/arteriosclerosis-atherosclerosis/symptoms-causes/syc-20350569
• Diagnostic și tratament https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/arteriosclerosis-atherosclerosis/diagnosis-treatment/drc-20350575
• Arterioscleroza https://www.heart.org/en/health-topics/cholesterol/about-cholesterol/atherosclerosis
• Ateroscleroza https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/atherosclerosis
• Ateroscleroza. Complicații, tratament https://www.nhs.uk/conditions/atherosclerosis/
• Ce este ateroscleroza https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/atherosclerosis