O pandemie a timpurilor moderne
- Ce este SARS–CoV-2?
- Ce este SARS–CoV-2 și ce este COVID-19?
- De ce SARS–CoV-2 are un impact major?
- Care este cel mai potrivit test?
Cuprins articol
Ce este SARS–CoV-2?
SARS – CoV-2 este un nou betacoronavirus, identificat pentru prima dată în decembrie 2019, în Wuhan, provincia Huawei, China, asociat cu infecții respiratorii severe. Este o tulpină nouă de coronavirus care nu a fost identificată până acum la oameni. Face parte din familia Coronaviridae, denumite generic coronavirusuri.
Ce este SARS–CoV-2 și ce este COVID-19?
Conform OMS (Organizația Mondială a Sănătății) SARS – CoV-2 este denumirea coronavirusului care a provocat pandemia actuală, iar COVID-19 este boala provocată de acest virus. Acest nume, coronavirusul sindromului respirator acut 2, abreviat SARS – CoV-2, a fost ales deoarece virusul este înrudit genetic cu coronavirusul responsabil de focarul SARS din 2003. SARS vine de la sindromul respirator acut, iar CoV de la coronavirus.
De ce SARS – CoV-2 are un impact major?
Avem de-a face cu un virus nou și o pandemie fără precedent în timpurile moderne. Deoarece acest patogen (virus) este nou, sistemul nostru imunitar nu este familiar cu el, motiv pentru care nu se poate apăra corespunzător. Se credea că din numeroasa familie de coronavirus, numai șase pot infecta oamenii. Patru dintre ei (229E, NL63, OC43 și HKU1) au „deranjat” ușor oamenii de mai bine de un secol, provocând răceli obișnuite. Celelalte două, MERS și SARS (sau „SARS-clasic”, așa cum au început să-l numească unii virologi), provoacă boli mult mai severe. Cel de-al șaptelea coronavirus, noul tip de coronavirus, a primit denumirea de SARS – CoV-2.
Un jucător central în lupta împotriva noului coronavirus este sistemul nostru imunitar. Coronavirusul este ca orice alt virus, pentru a se replica are nevoie de o gazdă, o celulă vie. Odată infectată, celula „face” ceea ce virusul îi comandă: copiază informația, o asamblează în membrana unor noi viruși pe care îi eliberează. Sistemul imunitar luptă și atacă virusul, ceea ce determină inflamație și febră.
Care este cel mai potrivit test?
Deși virusul poate fi cultivat, acest lucru nu se face de rutină în laboratoarele clinice. În timp ce detectarea de antigene virale este teoretic posibilă, această abordare, până în prezent, nu a fost una primară. Există două categorii de teste SARS – CoV-2: cele care detectează virusul însuși și cele care detectează răspunsul gazdei la virus.
Teste pentru detecția ARN viral prin RT- PCR (Real-time polymerase chain reaction)
Metoda recomandată în prezent pentru diagnosticul infecției cu SARS – CoV-2 este detecția ARN viral prin amplificarea acidului nucleic, RT-PCR. Testele care detectează ARN-ul viral sunt condiționate de prezența acestuia în eșantionul colectat. Cele mai frecvente tipuri de probe testate sunt tampoanele prelevate din nazofaringe și/sau orofaringe. După colectare, tampoanele sunt introduse într-un lichid (mediu de transport) pentru conservarea virusului/ARN-ului viral. În laborator, ARN-ul viral este extras din proba biologică respectivă și este apoi amplificat prin RT-PCR.
Testul detectează virusul în timpul unei infecții curente. Unul sau mai multe rezultate negative nu exclud posibilitatea ca un individ să fie infectat (de exemplu recoltarea a fost efectuată prea târziu sau foarte devreme în cadrul infecției). În context clinic sugestiv diagnosticul nu trebuie infirmat pe baza unui test negativ.
În cazul unui rezultat negativ la un pacient cu indice ridicat de suspiciune pentru infecția cu virusul SARS – CoV-2, în special când s-au recoltat probe doar de la nivelul tractului respirator superior, sunt necesare a fi recoltate și testate probe suplimentare, inclusiv de la nivelul tractului respirator inferior, dacă este posibil.
Pentru pacienții cu pneumonie, pe lângă secreții nazofaringiene și orale, pot fi testate secreții ale tractului respirator inferior. Nu trebuie să presupunem că fiecare dintre acestea (de ex. sputa sau tampon nazofaringian) va avea aceeași șansă de a detecta SARS – CoV-2; ratele de detecție în fiecare tip de probă (eșantion) variază de la pacient la pacient și se pot modifica pe parcursul bolii. De exemplu, unii pacienți cu pneumonie pot avea probe negative nazofaringiene sau orofaringiene, dar probe pozitive la nivelul căilor respiratorii inferioare. În cazurile în care rezultatele la testele de detecție a acizilor nucleici virali sunt negative, pentru pacienții suspecți de infecție cu SARS – CoV-2, probe de sânge recoltate în fază acută și fază de convalescență ar putea susține diagnosticul.
Teste de sânge
Cum afli dacă ai avut infecția COVID-19? Ce este un test serologic (de sânge)?
Un test serologic este un test de sânge care detectează prezența anticorpilor produși de sistemul tău imunitar în urma unei infecții. Testele serologice permit medicilor să stabilească dacă o persoană a produs anticorpi ca răspuns la o infecție. Testul serologic pentru COVID-19 detectează anticorpii împotriva virusului SARS – CoV-2.
Conform studiilor, după infecție, organismul dezvolta anticorpi împotriva acestui virus după 7 - 11 zile. În anumite cazuri, pot să apară anticorpi mai devreme.
Din acest motiv, analizele de sânge nu sunt suficient de sensibile pentru a diagnostica cu exactitate o infecție activă cu SARS – CoV-2, chiar și la persoanele cu simptome. Cu toate acestea, testele serologice pot ajuta la identificarea persoanelor care au trecut prin infecția cu virusul SARS – CoV-2. Acestea pot fi persoane care nu au fost identificate inițial ca având COVID-19 deoarece nu aveau simptome sau aveau simptome ușoare, persoane care au ales să nu se testeze sau nu au putut fi testate, persoane care au avut un test RT-PCR fals-negativ etc.
Cu toate că utilizarea testelor serologice este limitată de faptul că în primele zile ale infecției organismul abia începe să producă anticorpi, aceștia fiind nedetectabili, utilizarea lor complementar testării RT-PCR poate fi un real ajutor în lupta cu COVID-19.
Având în vedere și faptul că momentul infectării cu virusul SARS – CoV-2 este adesea necunoscut, combinarea RT-PCR și a testelor serologice poate îmbunătăți acuratețea diagnosticului.
Testele serologice vor putea oferi o imagine mai exactă a numărului de persoane care au fost infectate cu SARS – CoV-2. Diagnosticul cu ajutorul testelor de sânge, devine un instrument important pentru a înțelege amploarea COVID-19 în comunitate.
Testele serologice pot, de asemenea, furniza informații dacă persoana a dezvoltat un răspuns imun și este potențial „protejată” de infecție. În timp, testele pot fi utilizate pentru a determina cine poate să revină în siguranță în comunitate. Să nu uităm însă, că avem de-a face cu un virus nou și informațiile despre imunitatea după infecția cu SARS – CoV-2 sunt încă incomplete. Nu se cunoaște încă, nivelul imunității și durata acesteia.
Testarea serologică poate fi utilă și pentru identificarea persoanelor care au revenit din COVID-19 și pot fi o sursă de anticorpi (actualmente experimentali) terapeutici sau de neutralizare profilactică (preventivă). Cercetătorii pot, de asemenea, studia anticorpii apăruți secundar infecției cu SARS – CoV-2 pentru a afla la ce componente ale virusului răspunde sistemul imunitar, oferindu-le indicii despre ce parte a virusului să țintească în vaccinurile pe care le dezvoltă.
Testele serologice au însă și unele limitări. Rezultatele testelor serologice trebuie utilizate împreună cu alte date clinice pentru diagnosticul sau excluderea infecției cu SARS – CoV-2. Rezultatele negative nu exclud infecția cu SARS – CoV-2, mai ales dacă este recentă. Să nu uităm că în primele zile ale infecției, organismul abia începe să producă anticorpi, care pot fi nedetectabili. Rezultate pozitive pot apărea ca urmare a reactivității încrucișate cu alte coronavirusuri. Având în vedere toate aceste lucruri, în absența unui vaccin, testele de diagnostic pe care le avem, devin un instrument deosebit de important, informând managementul pacientului și contribuind la salvarea de vieți, limitând răspândirea SARS – CoV-2.
Bibliografie
- Nandini Sethuraman, MD; Sundararaj Stanleyraj Jeremiah, MD; Akihide Ryo, MD,PhD; Interpreting Diagnostic Tests for SARS-CoV-2; May 6, 2020
- Robin Patel, Esther Babady, Elitza S. Theel, Gregory A. Storch, Benjamin A. Pinsky, Kirsten St. George, Tara C. Smith, Stefano Bertuzzi, Report from the American Society for Microbiology COVID-19 International Summit, 23 march 2020: Value of Diagnostic Testing for SARS-CoV-2/COVID-19
- https://www.who.int/health-topics/coronavirus#tab=tab_1
- https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/technical-guidance/naming-the-coronavirus-disease-(covid-2019)-and-the-virus-that-causes-it
- https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/technical-guidance/laboratory-guidance
- https://www.who.int/publications-detail/laboratory-testing-for-2019-novel-coronavirus-in-suspected-human-cases-20200117
- European Centre for Desease Prevention and Control (ECDC) website. COVID-19
- Harvard Health Publishing. Harvard Medical School website. Treatments for COVID-19