Molibden în urină
Molibdenul este un oligoelement esențial utilizat ca și cofactor pentru anumite enzime ca și xantinoxidaza, aceasta fiind implicată în degradarea purinelor pană la acidul uric.
Molibdenul este folosit în industria chimică pentru producția de vopsele, lubrifianți, cerneală și mai recent ca semiconductor, pentru producerea bateriilor, oțelului inoxidabil și a superaliajelor.
Necesarul zilnic de molibden este destul de redus, aproximativ 45 de micrograme, iar deficitul acestuia este rar întâlnit. Molibdenul se absoarbe la nivel gastro-intestinal în proporție de 30-70% și eliminat pe cale renală.
Semnificație clinică
Testul de laborator pentru determinarea molibdenului este util pentru diagnosticul deficitului, acesta putând cauza iritabilitate, pierderea starii de constientă. Expunerea la molibden determina cefalee, iritația mucoaselor, dureri articulare, halucinații, diaree, insomnii, convulsii.
Bibliografie
Vitamins and trace elements. In Tietz Textbook of Clinical Chemistry and Molecular Diagnostics. Edited by CA Burtis, ER Ashwood, DA Bruns. Elsevier Saunders. St. Louis, 2006
Metode și materiale folosite
- MetodaICP-MS
- Material uzualurină spot (se recoltează în recipiente de plastic, fără capac metalic, necolorate)
- Transport (temp. °C)2 - 8
- Cantitate minimă10 ml
- Frecvența1/săptămână
- Observații
- Dacă au fost administrate substanțe de contrast care conțin iod sau gadoliniu, probele trebuie recoltate după 96 de ore de la administrare.
- Se evită colectarea probei într-o zonă în care este posibilă contaminarea mediului (în mediile industriale și în construcții este importantă îndepărtarea îmbrăcămintei purtate la locul de muncă pentru a preveni contaminarea probei cu praful de pe haine).
- În cazul în care este necesar, transferul probei se realizează prin turnare directă (nu se folosesc pipete, seringi, ace etc.)