• Melatonina este un hormon sintetizat și eliberat de glanda pineală
• Este legată de cum se pregătește corpul nostru pentru somn
• Unele cercetări sugerează că legătură dintre melatonină și somn nu este atât de simplă pe cât pare
• Unele plante au cantități mici de melatonină
• Melatonina este responsabilă de adaptarea organismului la schimbările de fus orar
• Are proprietăți antioxidante
• Stimulează sistemul imunitar
• Există unele dovezi între somnul insuficient și riscul de cancer

Melatonina este un hormon produs în mod natural de organismul nostru, fiind sintetizată și eliberată de glanda pineală. Deși este sintetizată în principal de glanda pineală, melatonina este produsă și în țesuturile periferice și joacă un rol crucial în starea de sănătate a organismului.

Acest hormon, produs mai ales noaptea, ajută la inducerea stării de somn. În forma sa naturală, melatonina este un hormon implicat în reglarea ciclului somn-veghe. Secreția de melatonină este stimulată de întuneric și inhibată de lumină. Nivelul de melatonină este mai mare noaptea, semnalînd organismului că este timpul să se odihnească. În mod obișnuit nivelul de melatonină începe să crească după apusul soarelui, rămâne crescut pentru cea mai mare parte a nopții, ca dimineață, pe măsură ce răsare soarele, nivelul să scadă. Pe lângă ritmul său circadian, nivelul de melatonină are și un ritm sezonier, cu nivel mai ridicat al secreţiei de melatonină toamna și iarna, cînd zilele sunt mai scurte.

Nivelul de melatonină este cel mai ridicat la copiii și adulții de vârstă mijlocie. Odată cu vârsta nivelul de melatonină scade. Această scădere a melatoninei poate fi incriminată în tulburările de somn ce apar la persoanele vârstnice.

Un nivel scăzut de melatonină în organism este asociat cu numeroase afecțiuni: tulburări de somn, depresie, deficite de atenție, boală Alzheimer, diabet, boli de inimă, unele forme de cancer (cancer de sân, cancer de prostată etc). Unele studii sugerează că riscul crescut de cancer de sân și cancer de prostată poate fi datorat scăderii nivelului melatoninei. Câteva studii au descoperit că femeile cu niveluri mai scăzute de melatonină, cum ar fi cele care lucrează tură de noapte sau dorm mai puține ore, au un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân. Acesta este un domeniu activ de cercetare.

În multiple studii s-a demonstrat că melatonina are un rol oncostatic în tumorile dependente de hormoni.

Lumina naturală nu este singurul factor extern care influențează nivelul melatoninei. Alimente ca: nucile, bananele, ghimbirul, roșiile, măslinele, coaja strugurilor, vinul, cireșele, orezul și orzul conțin melatonină. Dintre toate alimentele porumbul, ovăzul și orezul sunt cea mai bogată sursă de melatonină. Melatonina din aceste surse este, in general, folosită pentru efectele sale antioxidante.

Melatonina este un antioxidant foarte puternic, mai puternic decât vitamina C și E. Ea protejează organismul de efectele dăunătoare ale radicalilor liberi, neutralizează radicalii liberi, scade posibilitatea formării de noi radicali liberi și îmbunătățește activitatea enzimelor antioxidante. Melatonina acționează ca o „capcană” a radicalilor liberi, protejînd astfel sănătatea inimii. De asemenea melatonina stimulează sistemul imunitar.

Bibliografie:

1. Medical News Today website. What is pineal gland?
2. Sleep.org - What is melatonin?
3. Richard J. Wurtman. Age-related decreases in melatonin secretion – clinical consequences. Published in The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolim 2000.
4. American Cancer Society - Breast Cancer Facts & Figures 2011-2012
5. American Cancer Society - Factors with unclear effects on breast cancer risk.
6. National Sleep Foundation website. Lack of sleep increases your risk of some cancers.
7. Breastcancer.org - Melatonin.
8. Hanan Farouk Aly and Maha Zaki Rizk. Melatonin and its indisputable effects on the health state.