Anticorpi anti Strongyloides stercoralis

Strongyloides stercoralis, agentul patogen al strongiloidozei, este un parazit strict uman din clasa nematodelor cu distribuție cosmopolită, mai ales în zonele cu condiții de igienă precare. Este cel mai adesea găsit în zonele cu climă tropicală și subtropicală și ocazional în zonele cu climă temperată.

Cele mai frecvente manifestări ale infecției sunt dureri epigastrice, diaree ușoară, greață și vărsături. La locul de penetrare a parazitului, pielea poate fi inflamată. Migrarea larvei produce tuse uscată, respirație șuierătoare și hemoptizie ușoară. Cele mai multe persoane nu știu când a avut loc expunerea lor la acest parazit. Erupția cutanată locală poate să apară imediat, tusea de obicei după câteva zile și simptomele abdominale apar aproximativ două săptămâni mai târziu.

Infecția cronică este de multe ori clinic silențioasă. Este importantă depistarea și tratarea infecției, cu scopul de a evita riscul apariției complicațiilor (hiperinfecția și diseminarea), cu precădere la persoanele imunosupresate.

Semnificație clinică

Diagnosticarea este foarte necesară, atât pentru a identifica persoanele infectate cu Strongyloides stercoralis, cât și pentru a evalua prevalența infecției în rândul populației.

Testele de imuno-diagnosticare pentru strongiloidoză sunt indicate atunci când este suspectată infecția și aceasta nu poate fi demonstrată în aspiratul duodenal sau prin examinări repetate de scaun.

Testele serologice sunt utile pentru candidații la transplant, chimioterapie, corticosteroizi sistemici, precum și pentru a detecta persistența unei infecții după tratament (esec terapeutic).

Detectarea anticorpilor IgG la Strongyloides sugerează infecție actuală sau anterioară. Rezultate fals-pozitive pot sa apără în alte infecții helmintice, de exemplu cu Trichinella, Taenia solium, Entamoeba histolytica, Ascaris, specii de Fasciola, specii de Echinococcus, specii de Schistosoma și Toxocara.

Rezultatele trebuie să fie corelate cu alte examene de laborator și cu evaluarea clinică.

Un test negativ semnifică niveluri nedetectabile de anticorpi IgG la Strongyloides. Rezultate fals negative pot să apară în timpul infecției acute sau localizate.

Un singur rezultat negativ nu ar trebui să fie utilizat pentru a exclude infecția. Se repetă testul după 10-14 zile, dacă este indicat clinic.

Bibliografie

http://www.cdc.gov/

http://www.mayomedicallaboratories.com/