Anticorpi anti toxină difterică (control de imunitate)

Generalităţi

Difteria este o boală bacteriană acută, toxin-mediată, cauzată de un bacil gram pozitiv, Corynebacterium diphtheria. Doar tulpinile producătoare de toxină determină boli severe. Tulpinile virulente de bacil difteric produc o exotoxină puternică şi acest caracter este legat de găzduirea profagului β purtător de gena tox.

Transmiterea bolii se face pe cale aerogenă, de la omul bolnav sau purtătorul sănătos, prin contactul cu unele obiecte infectate. Corynebacterium diphtheria se localizează la nivelul căilor respiratorii superioare şi are capacitatea de a secreta o toxină responsabilă de distrugerea locală a ţesuturilor şi formarea unor false membrane, dar şi de efecte toxice grave, la distanţă de locul infecţiei.

Manifestări clinice

Cel mai frecvent boala apare ca o faringită severă cu false membrane. Simptomatologia e dominată de manifestările neurologice si cardiace. Tulpinile non-toxigene determină faringite moderate sau uşoare, dar care nu sunt asociate cu formarea de false membrane.

Semnificație clinică

Imunitatea antidifterică este asigurată de anticorpi antitoxici în concentrații mai mari de 0,01 UI/mL. Titruri ale anticorpilor antidifterici mai mari de 1,0 UI sunt asociate cu protecţia de durată.

Difteria este o boală gravă, cu o rată mare de mortalitate, mai ales în rândul sugarilor și copiilor mici. Cea mai sigură si eficientă metodă de prevenire a bolii şi complicaţiilor sale grave o reprezintă vaccinarea.

După o serie primară de trei doze de anatoxină difterică administrate la intervale corecte la adulţi sau patru doze la copiii mici, se obţine un nivel de protecţie de antitoxină la mai mult de 95 % din persoane (definit ca mai mult de 0,1 IU de antitoxină/mL).