Panel anticorpi anti antigene specifice pentru miozită IgG
Generalități
Miozita este o afecţiune inflamatorie a muşchilor striaţi, care poate fi ereditară sau declanşată de infecţii, toxine sau tulburări ale sistemului imun.
Miozitele mediate autoimun (miopatii inflamatorii idiopatice) sunt afecţiuni sistemice caracterizate prin inflamaţia musculaturii striate, cu dureri şi slăbiciune musculară.
Pot fi clasificate astfel:
- Polimiozite ale adulţilor
- Dermatomiozite ale adulţilor
- Polimiozite paraneoplazice ale plămânilor, ovarelor, glandelor mamare, tractului gastrointestinal sau din bolile mieloproliferative
- Miozite/dermatomiozite infantile asociate cu vasculită
- Miozite asociate cu boli autoimune cum ar fi: artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic (LES), boala mixtă a ţesutului conjunctiv.
Polimiozita este o afecţiune inflamatorie a muşchilor striaţi caracterizată printr-un infiltrat limfocitar perivascular. În cazul afectării cutanate, afecţiunea poartă numele de dermatomiozită. Simptomele includ febră recurentă, slăbiciune musculară, artralgii, posibil sindrom Raynaud, tulburări de deglutiţie şi afectarea organelor interne.
Semnificație clinică
Determinarea anticorpilor specifici anti miozită este importantă în diagnosticul, evaluarea şi tratamentul miozitelor mediate autoimun.
Anticorpii detectați în panel
Testul determina anticorpii specifici față de următoarele antigene: Mi-2, TIF1gamma, MDA5, NPX2, SAE1, Ku, PM-Scl100, PM-Scl75, Jo-1, SRP, PL-7, PL-12, EJ, OJ, Ro-52.
Ac. anti Mi-2 : înalt specifici pentru dermatomiozită, fiind întâlniţi în 15-30% din cazuri; pot fi prezenţi şi la 8-12% dintre pacienţii cu miozită idiopatică.
Ac. anti Ku : apar în LES cu o prevalenţă de 10%; 40% dintre pacienţii cu ac. anti Ku prezintă simptome de miozită sau de scleroză sistemică.
Ac. anti PM / Scl100 şi PM / Scl75 : prezenţi la 50-70% dintre pacienţii cu sindrom overlap (manifestat prin asocierea simptomelor polimiozitei, dermatomiozitei şi a sclerozei sistemice).
Ac. anti Jo-1 : prezenţi în polimiozită cu o prevalenţă de 25-35%; sunt frecvent asociaţi cu apariţia simultană a altor boli autoimune (LES, scleroză sistemică, fibroză pulmonară interstiţială).
Ac. anti SRP: apar în 5% din cazurile de polimiozită şi dermatomiozită, dar sunt markeri ai miopatiei necrozante (o miopatie autoimună care diferă de polimiozită, dar poate prezenta modificări cutanate asemănătoare celor din dermatomiozită).
Ac. anti PL-7: prevalenţă de 3-6% la pacienţii cu miozită.
Ac. anti PL-12: prevalență de până la 3% la pacienţii cu miozită.
Ac. anti EJ : marker de diagnostic pentru polimiozită; pot fi prezenţi în fibroza pulmonară interstiţială, sindromul overlap cu LES, artrită şi sindrom Raynaud.
Ac. anti OJ : asociaţi cu miozită (prevalentă 3%) şi fibroză pulmonară interstiţială; pot fi prezenţi de asemenea, în sindromul Raynaud şi în sindromul overlap cu artrită reumatoidă.
Ac. anti Ro-52 : prezenţi la pacienţii cu miozită cu o prevalenţă de 25%, dar pot să apară şi în alte afecţiuni reumatice sau non-reumatice.
Bibliografie
Referinţele metodei de lucru
Metode și materiale folosite
- MetodaLine blot
- Material uzualser (dop galben/roșu)
- Transport (temp. °C)2 - 8
- Stabilitatea probei14 zile la 2-8°C
- Cantitate minimă1 ml
- Frecvența5/săptămână