Angina pectorală: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Angina pectorală sau angorul pectoral (angor pectoris) este una dintre cele mai întâlnite manifestări ale bolilor care afectează aparatul cardiovascular. Numele său provine din alăturarea termenilor latinești „angere” (a strânge) și „pectoris” (piept), fiind descris simptomul cel mai pregnant al anginei: durerea în piept. În rândurile următoare, vei afla cum este descrisă durerea din angina pectorală, ce alte manifestări mai apar, cum este diagnosticată și cum se tratează.

Atunci când fluxul sanguin către inimă este redus, scade automat și aportul de oxigen. Într-o astfel de situație, pacientul resimte o durere acută în piept, ce poartă numele de angină pectorală. Angina nu este o boală în sine, ci un simptom al bolii coronariene. Lipsa de oxigen la nivelul inimii sau al creierului, pentru o perioadă mai îndelungată, poate conduce la infarct miocardic (ischemie cardiacă) sau accident vascular cerebral (AVC).

Tipuri de angină pectorală

În funcție de contextul în care apare, dar și de manifestări, angina pectorală se împarte în trei categorii:

• Angina pectorală stabilă - numită și angina pectorală de efort (sau angor de efort), are drept factor declanșator efortul fizic sau poate apărea în urma unor situații stresante ori la expunerea la temperaturi joase. Este cel mai întâlnit tip de angină și poate fi ameliorat, de regulă, cu repaus sau medicamente;
• Angina pectorală instabilă (angor instabil) - crizele persistă un timp mai îndelungat, pot fi mai violente și sunt un semnal de alarmă, putând evolua spre un infarct miocardic. Angina instabilă apare atunci când vasele de sânge sunt îngustate de depuneri de colesterol sau cheaguri de sânge.
• Angina Prinzmetal (angina vasospastică) - este o formă mai severă de angină pectorală instabilă, în care durerea apare în mod repetat în timpul nopții, la aproximativ aceeași oră, având o durată medie de 30 de minute. Acest tip de angină este declanșat de un spasm al arterei coronare, care poate afecta și alte artere mai mici, provocând migrene sau manifestări de tip Raynaud (senzație rece sau amorțeli la nivelul membrelor).

Cauzele care provoacă angina pectorală

Principala cauză pentru apariția crizelor de angor este ischemia cardiacă, afecțiune descrisă ca fiind o restricționare a fluxului sanguin, respectiv a oxigenului, în zona inimii, întâlnită cel mai frecvent în boala coronariană cronică.

Atunci când colesterolul circulant este în exces, el poate forma depuneri pe pereții vaselor de sânge, numite plăci de aterom. Astfel, apare procesul numit ateroscleroză.

Există numeroși factori agravanți, atunci când vorbim despre boala coronariană și, deci, despre angina pectorală:

• efortul fizic prelungit sau de intensitate crescută;
• mesele bogate;
• expunerea la temperaturi extreme, în special la frig;
• fumatul;
• un nivel crescut de colesterol și trigliceride;
• hipertensiunea arterială - tensiunea în angina pectorală joacă un rol deosebit de important. Atunci când tensiunea arterială atinge valori mari, vasele de sânge sunt supuse unui efort crescut și pot fi afectate pe termen lung;
• vârsta și antecedentele heredo-colaterale - o persoană ce are în familie un istoric de boli cardiovasculare este mai predispusă la a dezvolta astfel de afecțiuni. Cele mai frecvente cazuri de angină pectorală apar după vârsta de 45 de ani;
• diabetul;
• obezitatea și viața sedentară.

Angina pectorală - simptome

Tabloul clinic al anginei pectorale cuprinde o serie de manifestări a căror intensitate variază de la un pacient la altul:

• durerea precordială (în piept) este principala caracteristică a angorului. Durerea din angina pectorală are caracter constrictiv, fiind percepută de către pacient ca o presiune, o senzație de arsură sau de „gheară în piept”;
• în mare parte din cazuri, durerea iradiază spre alte zone ale corpului (umărul și brațul stâng, gâtul, mandibula) sau chiar la nivel epigastric;
• dificultăți de respirație;
• stări de greață, dureri de cap;
• amețeli;
• transpirație abundentă;
• stare pronunțată de oboseală.

Ce este de făcut în timpul unei crize?

Este important de reținut diferența dintre crizele de angină pectorală și simptomele unui infarct miocardic acut. În cazul anginei, manifestările apar, de regulă, atunci când mușchiul inimii este suprasolicitat (efort, stres, temperaturi scăzute). Primul pas este să întrerupi imediat activitatea declanșatoare și să te odihnești. Dacă ești deja diagnosticat cu angină pectorală, urmează indicațiile date de medicul curant și administrează-ți tratamentul. În general, nitroglicerina este medicamentul recomandat în timpul crizelor, fie sub formă de comprimat sublingual, fie sub formă de spray.

Pe de altă parte, dacă durerea nu cedează după repaus și administrarea de medicamente, iar criza se întinde pe un interval mai mare de 20 de minute, poate fi vorba de un infarct de miocard. În această situație, este cel mai indicat să apelezi numărul unic de urgență 112 și să urmezi indicațiile specialiștilor.

Cât durează criza de angină pectorală?

Durata unei crize de angor este, de obicei, relativ scurtă, între 5 și 15 de minute. Episoadele nu au întotdeauna aceeași intensitate și nu este obligatoriu ca durerea să fie însoțită și de alte simptome. Odihna este deosebit de importantă, atunci când ai o criză de angină pectorală; cu cât te oprești mai repede din ceea ce faci, cu atât vei depăși mai ușor stările neplăcute.

Diagnosticul de angină pectorală

Stabilirea diagnosticului de angină pectorală se face prin următoarele metode:

• Anamneza - medicul solicită informații cu privire la manifestările pe care le are pacientul, istoricul familial, durata simptomelor;
• Testul de efort - sunt monitorizate activitatea inimii, tensiunea arterială și respirația pacientului, în timp ce acesta depune un anumit efort, de obicei, pe banda de alergat sau pe bicicletă;
• Electrocardiograma (EKG) - urmărește ritmul inimii și activitatea electrică a acesteia;
• Ecografia doppler cardiacă - este o metodă de diagnostic prin care sunt analizate dimensiunile pereților inimii, structura cavităților acesteia, precum și activitatea valvelor;
• Angiografia coronariană (coronarografia) - în timpul aplicării acestei metode imagistice, o substanță de contrast este injectată în circulație, pentru a putea urmări, cu ajutorul razelor X, viabilitatea și funcționalitatea vaselor de sânge de la nivelul inimii;
• Teste de sânge - colesterolul și trigliceridele.

Tratamentul în angina pectorală

Scopul tratamentului în angina pectorală este de a reduce frecvența crizelor, de a diminua intensitatea acestora, precum și de a preveni producerea unui infarct miocardic.

Tratamentul medicamentos recomandat în angina pectorală poate include unul sau mai multe medicamente:

• Nitroglicerina este utilizată în timpul crizelor de angină pentru proprietatea de a dilata vasele de sânge. Formele farmaceutice cu administrare sublinguală au un efect foarte rapid, motiv pentru care nitroglicerina este un medicament de elecție în angina pectorală;
• Statinele sunt medicamente recomandate pentru scăderea nivelului de colesterol din sânge, deoarece previn formarea de noi depuneri pe vase;
• Medicamente antihipertensive (beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei);
• Aspirina, în doze mici (75-100 mg), are efect antiagregant plachetar (previne formarea de cheaguri pe vasele de sânge).

Tratamentul chirurgical al anginei pectorale include două tipuri de intervenții: angioplastia coronariană (montarea unui stent pe vasul de sânge, în zona afectată, pentru a putea fi reluată circulația la capacitate normală), respectiv bypass-ul coronarian (intervenție prin care este deviată circulația sângelui din zona afectată). Ambele intervenții sunt minim invazive și previn agravarea stării de sănătate a pacientului.

Se poate trăi cu angina pectorală?

Angina pectorală este o condiție medicală serioasă, însă poate fi ținută sub control, cu tratament și un stil de viață adecvat. Regimul alimentar joacă un rol crucial în menținerea sănătății inimii și a vaselor sanguine, astfel că se recomandă evitarea consumului de sare și grăsimi saturate (carne roșie, brânzeturi grase, unt), precum și reducerea consumului de alcool și renunțarea la fumat. Alimentele benefice în bolile cardiovasculare sunt cele bogate în Omega 3 (macrou, somon), fructele și legumele proaspete sau carnea albă, fără grăsime. Deși efortul fizic poate fi el însuși un factor declanșator pentru crizele de angină pectorală, este, totuși, indicat să existe o rutină a exercițiilor fizice, dar de intensitate moderată.

Sursa foto: Shutterstock.com