Dislipidemia: cauze, simptome, riscuri și tratament

Secolul vitezei a adus cu el nenumărate riscuri, pe lângă avantajele binecunoscute. Dieta necorespunzătoare, programul haotic, abuzurile și odihna insuficientă duc la dezechilibre metabolice, așa cum este dislipidemia, pacientul fiind expus unui risc de ateroscleroză și alte complicații care îi pot pune viața în pericol.

• Ce este dislipidemia?
• Cauzele dislipidemiei
• Dislipidemia – simptome
• Diagnosticul de dislipidemie
• Tratamentul dislipidemiei

Ce este dislipidemia?

Dislipidemia reprezintă o afecțiune caracterizată prin modificarea valorilor grăsimilor din sânge, mai precis colesterolul și trigliceridele. Ea poate să apară la orice vârstă și, fiind o afecțiune tăcută, de cele mai multe ori, își face simțită prezența când deja a ajuns într-un stadiu avansat, prin intermediul complicațiilor provocate.

Monitorizarea permanentă a sănătății poate ajuta la depistarea timpurie a unor tulburări ca dislipidemia, facilitând restabilirea unui echilibru metabolic și evitând evoluția către afecțiuni mult mai grave.

Cauzele dislipidemiei

Dislipidemia apare ca urmare a modificării valorilor lipidelor în sânge, astfel:

• creșterea valorii colesterolului LDL – supranumit și colesterolul rău, colesterolul LDL este acea fracțiune de colesterol care se face responsabilă de transportul de grăsimi către țesuturi și care, atunci când are valori crescute, provoacă formarea de depuneri pe vasele sanguine, numite plăci de aterom;
• scăderea valorii colesterolului HDL – această lipoproteină se ocupă cu transportul colesterolului din țesuturi către ficat, pentru a putea fi metabolizat, astfel că reprezintă o fracțiune benefică pentru organism (colesterol bun). Atunci când HDL-colesterolul are valori mici, transportul nu se mai realizează corespunzător și poate apărea ateroscleroza;
• creșterea valorii trigliceridelor - având rol în formarea depozitelor de grăsimi folosite, ulterior, ca rezerve de energie, trigliceridele pot deveni deosebit de nocive atunci când se regăsesc în concentrații mari în organism. Valoarea trigliceridelor poate crește atunci când se consumă alimente grase, zahăr sau alcool în exces.

Există situații când pacientul prezintă atât o creștere a LDL-colesterolului, cât și a trigliceridelor, caz în care vorbim despre o dislipidemie mixtă (dislipidemie cu hipercolesterolemie).

Din punctul de vedere al cauzelor care stau la baza dislipidemiei, există două tipuri ale acestei afecțiuni: dislipidemie primară (genetică) și dislipidemie secundară (care apare din cauza altor tulburări).

• Dislipidemia primară este descrisă, cel mai frecvent, în cazul copiilor și are la bază anumite mutații genetice care declanșează o secreție în exces de trigliceride și colesterol LDL;
• Dislipidemiile secundare sunt, practic, urmări ale unor alte afecțiuni ce alterează metabolismul lipidic: diabet zaharat, hipotiroidism, sindrom nefrotic (afecțiune a rinichilor care provoacă eliminarea de proteine în exces prin urină). De asemenea, alimentația bogată în grăsimi, stilul de viață sedentar, precum și obezitatea reprezintă factori importanți în declanșarea dislipidemiei. Cât despre dislipidemiile cauzate de stările neuropsihice, este binecunoscut faptul că stresul, bolile psihice și stilul de viață dezorganizat pot produce modificări însemnate în ceea ce privește valorile normale ale lipidelor în sânge.

Citește și

Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control

Dislipidemia – simptome

Simptomele apărute nu sunt date de dislipidemia în sine, ci de complicațiile pe care aceasta le poate provoca. Astfel, printre afecțiunile generate de dislipidemie se numără următoarele:

• Ateroscleroza – nivelurile crescute de colesterol LDL sau trigliceride provoacă îngustări sau blocaje ale vaselor de sânge, prin depunerea de colesterol în amestec cu alte particule circulante. Astfel, apare riscul dezvoltării de afecțiuni cardiovasculare severe;
• Cardiopatia ischemică (CI) – generată de ateroscleroză, cardiopatia ischemică (sau boala arterială coronariană) este o afecțiune manifestată printr-un dezechilibru al circulației la nivelul arterelor. Dislipidemia este un factor major care poate declanșa, în timp, cardiopatia ischemică;
• Infarctul miocardic acut (IMA) – printre urgențele medicale provocate de dislipidemie și, implicit, ateroscleroză, se află și infarctul de miocard, acesta fiind principala cauză de deces la nivel mondial;
• Atacul cerebral (accident vascular cerebral) – atunci când plăcile de aterom se formează pe pereții vaselor de sânge de la nivelul creierului, pot provoca un accident vascular ischemic, prin îngustarea acestora și îngreunarea fluxului sanguin cerebral. Atacurile cerebrale pot avea urmări ireversibile: invaliditate, pierderea unor funcții de bază (vorbirea, mobilitatea, funcțiile cognitive) sau chiar decesul pacientului;
• Creșterea în dimensiuni a splinei sau a ficatului – atunci când splina și/sau ficatul nu mai au dimensiuni normale, sunt afectate funcțiile acestora, putând duce la tulburări ale sistemului imunitar sau dezechilibre metabolice;
• Pancreatita acută – această afecțiune poate apărea atunci când trigliceridele au valori foarte ridicate și se manifestă prin dureri de intensitate mare, în partea superioară a abdomenului, greață și/sau vărsături. Este o boală ce poate avea evoluție severă, dacă este netratată, putând duce chiar la deces.

Citește și

Cardiopatia ischemică: factori de risc, diagnostic, tratament

Diagnosticul de dislipidemie

În vederea stabilirii diagnosticului de dislipidemie, medicul va îndruma pacientul către mai multe tipuri de investigații:

• Examen clinic general, pentru a identifica starea generală a pacientului, precum și prezența factorilor agravanți (obezitate, obiceiuri vicioase, stil de viață sedentar);
• Teste de laborator, prin care să se monitorizeze valorile din sânge pentru colesterolul total, LDL și HDL-colesterol, trigliceride. În același timp, este recomandat să se verifice glicemia și funcțiile glandei tiroide;
• Investigații imagistice, realizate de către medicul cardiolog: electrocardiogramă (EKG), ecografii cardiace, ecografie Doppler (pentru investigarea amănunțită a aspectului vaselor de sânge, vizând în mod special arterele coronare, arterele carotide și pe cele ale membrelor inferioare).

În funcție de rezultatele obținute, medicul specialist va putea stabili un diagnostic sau va avansa investigațiile, pentru a confirma sau exclude alte afecțiuni ce pot fi asociate dislipidemiei.

Tratamentul dislipidemiei

Tratamentul pentru un pacient care prezintă colesterol și trigliceride mărite are ca obiectiv scăderea și menținerea în limite normale ale lipidelor, îmbunătățirea stilului de viață prin regim alimentar și eliminarea sedentarismului, dar și tratarea sau prevenirea unor afecțiuni pentru care se face răspunzătoare dislipidemia.

Dislipidemia – terapie medicamentoasă

Tratamentul medicamentos al dislipidemiei urmărește scăderea valorilor lipidelor până la nivelul normal, dar și menținerea unor funcții corespunzătoare ale sistemului cardiovascular, digestiv și nervos. Astfel, în terapia medicamentoasă a acestei afecțiuni, pot fi utilizate:

• Statine, au ca rol scăderea nivelului de LDL-colesterol, evitând, astfel, formarea sau creșterea în dimensiuni a plăcilor de aterom. În unele cazuri, acestea pot fi asociate cu ezetimib, pentru o eficacitate mai mare;
• Fibrați, pentru reglarea concentrației sanguine de trigliceride;
• Medicamente antihipertensive, atunci când pacientul cu dislipidemie prezintă risc crescut de evenimente ischemice (infarct miocardic sau AVC), din cauza valorilor ridicate ale tensiunii arteriale.

De la caz la caz, abordarea terapeutică poate varia, în funcție de decizia specialistului, bazată pe rezultatele investigațiilor medicale la care a fost supus pacientul.

Tratament naturist dislipidemie

În completarea tratamentului medicamentos, se poate apela și la adjuvanți de origine naturală, însă doar cu acordul medicului curant și în niciun caz ca înlocuitori ai produselor de sinteză. Iată câteva exemple de produse naturiste care pot fi utile în tratarea dislipidemiei:

• Acizii grași Omega 3, obținuți din uleiul de pește, pot fi deosebit de utili în susținerea tratamentului hipocolesterolemiant. De asemenea, ajută la îmbunătățirea tonusului general al organismului;
• Silimarina, extrasă din fructele de armurariu, este cunoscută pentru efectul hepatoprotector, dar susține, în același timp, scăderea colesterolului;
• Frunzele de măslin, sub formă de extract, au rol antioxidant, împiedicând formarea de depuneri de colesterol pe vasele de sânge;
• Drojdia de orez roșu susține sistemul imunitar, precum și buna funcționare a metabolismului lipidic.

Meniul în dislipidemie

Întrucât un regim alimentar corect este esențial pentru eficacitatea tratamentului în dislipidemie, pacientul va fi îndrumat către o dietă corespunzătoare, care include:

• evitarea grăsimilor saturate – acestea se găsesc în gălbenuș, carnea grasă (sau preparată prin prăjire) și în produsele lactate cu un conținut ridicat de grăsimi (unt, smântână, iaurt gras);
• evitarea consumului de produse de patiserie sau cofetărie, în special cele foarte dulci;
• orientarea către alimente bogate în grăsimi nesaturate, așa cum sunt nucile, semințele, uleiul de măsline sau peștele gras;
• renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool, acestea provocând formarea de depuneri pe vasele sanguine;
• consumul de alimente bogate în fibre solubile;
• un aport caloric redus, pentru a favoriza, după caz, pierderea în greutate sau menținerea unei greutăți corespunzătoare.
• dislipidemia reprezintă un real pericol pentru persoanele diagnosticate, însă, cu o abordare corectă, atât din punct de vedere medicamentos, cât și ca stil de viață echilibrat, ea poate fi ținută sub control. Astfel, pot fi evitate complicațiile cu efecte severe pe termen lung.

Sursa foto: Shutterstock.com