Bronșita: tot ce trebuie să știi despre această afecțiune respiratorie

Ce este bronșita?

Bronșita este o afecțiune respiratorie comună ce inflamează tuburile bronșice și se manifestă prin tuse productivă. Aceasta afectează anual milioane de oameni și, deși de cele mai multe ori are forme ușoare, se poate transforma și într-o condiție serioasă care necesită atenție medicală. În funcție de gravitate și durată, bronșita poate fi acută sau cronică, și poate fi cauzată de viruși, bacterii sau iritanți precum fumul și poluarea. 

Bronșita acută

Bronșita acută, care este și cea mai frecventă, rezultă de obicei în urma unei infecții și poate fi contagioasă. Majoritatea cazurilor de bronșită acută pot fi tratate cu ușurință acasă, esențiale fiind odihna și hidratarea. Cei afectați vor tuși productiv și vor resimți durere în piept și respirație greoaie. 

Bronșita cronică 

Bronșita cronică este o afecțiune pulmonară obstructivă care durează cel puțin trei luni și reapare cel puțin doi ani la rând. În cazul bronșitei cronice, respirația poate fi mult îngreunată deoarece mucoasa care căptușește bronhiile rămâne inflamată, ceea ce duce la secreția mai abundentă de mucus și la îngustarea căilor aeriene. În cazul acesteia, simptomele pot include tuse, șuierat, respirație greoaie, iar pe termen lung poate duce la probleme pulmonare mult mai grave. 

Bronșita cronică este una din formele majore ale bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC), o boală pulmonară progresivă caracterizată prin obstrucție a căilor aeriene. BPOC include și emfizemul pulmonar și este o cauză principală de insuficiență respiratorie cronică. Monitorizarea atentă și tratamentul adecvat al bronșitei cronice pot preveni agravarea acestei boli.

Care sunt cauzele și factorii de risc în cazul bronșitei?

Bronșita acută este, de cele mai multe ori, cauzată de aceeași viruși care cauzează și răceli sau gripe. În cazul bronșitei cronice, cea mai comună cauză este fumatul, iar alte cauze frecvente pot fi poluarea, praful în exces sau gazele toxice, în special dacă cel afectat a fost expus în mod repetat la acești factori (spre exemplu dacă are un mediu de lucru cu expunere).

Există și anumiți factori de risc care te pot face vulnerabil/ă la bronșită:

• Fumatul. Persoanele fumătoare sau persoanele care stau mult în jurul fumului de țigară sunt mai predispuse la bronșită.
• Sistem imunitar slăbit. Persoanele care suferă de altă boală sau afecțiune cronică sunt mai vulnerabile. În această categorie intră vârstnicii, copiii mici și bebelușii. 
• Expunerea la substanțe toxice. Persoane al căror mediu de lucru implică expunerea la anumiți iritanți sau chimicale sunt într-un pericol mai mare de a dezvolta bronșită.
• Boala de reflux gastroesofagian. Arsurile resimțite în cazul refluxului gastroesofagian pot irita gâtul și pot mări șansele de dezvoltare pentru bronșită.  
• Poluarea aerului, în special smogul și particulele toxice din sezonul rece, poate agrava inflamația căilor respiratorii și favorizează apariția și agravarea bronșitei. De asemenea, încălzirea locuințelor cu surse nesigure crește expunerea la iritanți.

Simptome bronșită acută și bronșită cronică

Simptomele bronșitei pot varia în funcție de gravitatea afecțiunii, mai specific în funcție de tipul acesteia (acută sau cronică).

În cazul bronșitei acute, cele mai comune simptome includ:

• Usturime în gât
• Dureri de cap
• Nas înfundat sau secreții
• Senzație de oboseală
• Tuse productivă
• Durere în piept
• Stări febrile
• Dureri musculare
• Respirație greoaie

Atunci când vine vorba de bronșita cronică, cele mai frecvente manifestări sunt:

• Tuse persistentă cu expectorație
• Infecții bacteriene recurente
• Respirație greoaie
• Disconfort pectoral 

În cazul în care experimentezi simptome ieșite din comun, este necesar să te adresezi medicului tău. 

Citește și

Virozele respiratorii: tipuri, transmitere, tratament

Cum se diagnostichează bronșita

În primele zile de bronșită, poate fi dificil să se distingă semnele și simptomele acesteia de o răceală comună. Există însă mai multe metode prin care medicul tău îți va putea pune un diagnostic rapid. De cele mai multe ori, acesta va avea nevoie doar de o anamneză și de o examinare fizică pentru a diagnostica bronșita. Informații despre simptomele tale, dar și o explorare a istoricului tău medical va fi, de cele mai multe ori, îndeajuns pentru un diagnostic. În cazurile mai complicate sau în situațiile în care se suspectează afecțiuni mai grave, doctorul tău îți va putea recomanda:

• Teste de laborator: cultură spută, hemoleucograma, Proteina C reactiva
• Teste imagistice: radiografie pulmonară care să excludă posibilitatea de pneumonie
• Teste ale funcției pulmonare: cu ajutorul unui spirometru, medicul va putea măsura cât aer pot reține plămânii și cât de repede pot aceștia să elimine acest aer. Acest test e util pentru a elimina suspiciunile de astm sau emfizem. 

Spirometria este un test esențial pentru evaluarea funcției pulmonare, ajutând la diferențierea bronșitei de astm sau emfizem. Măsurarea capacității pulmonare și a debitului expirator este crucială pentru un diagnostic complet și stabilirea planului terapeutic.

De cele mai multe ori, doctorul va avea nevoie doar de anamneză.

Metode de prevenție în cazul bronșitei

Pentru a preveni bronșita acută, dar și pentru a scădea riscul de a dezvolta bronșită cronică, este recomandat să:

1. Eviți substanțele iritante precum fumul, poluarea, substanțele chimice cunoscute ca fiind dăunătoare pentru plămâni. În cazul în care mediul tău de lucru presupune manevrarea unor astfel de substanțe, asigură-te că porți echipamentul necesar de protecție. 
2. Te speli pe mâini în mod regulat folosind atât apă cât și săpun pentru a împiedica împrăștierea virusurilor și bacteriilor care pot cauza bronșită. 
3. Îți faci anual vaccinul antigripal și vaccinul pneumococic, mai ales dacă ai peste 65 de ani
4. Eviți contactul cu persoanele bolnave.
5. Păstrezi o stare fizică bună, încercând să ai o dietă balansată, să dormi suficient și să faci mișcare în mod regulat. 
6. Pentru a-ți susține sănătatea pulmonară și sistemul imunitar în sezonul rece, este recomandat să ai o alimentație echilibrată bogată în vitamine (A, C, D, E), minerale (zinc, magneziu) și antioxidanți.
7. Hidratarea corespunzătoare și evitarea excesului de zaharuri și alimente procesate susțin capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.

Tratament bronșită 

Cum se tratează bronșita acută

Bronșita acută nu are nevoie de un tratament specific și va trece de la sine. În cazul bronșitei acute, antibioticele nu te vor ajuta, dimpotrivă. Dacă folosești antibiotice fără să fie nevoie, îți poți cauza mai mult rău decât bine, crescându-ți și rezistența la antibiotice ceea ce înseamnă că acestea nu-și vor mai face efectul atunci când vei avea cu adevărat nevoie. 

Dacă nu suferi de bronșită ci de o altă afecțiune cu simptome similare, medicul tău îți va prescrie medicamentele sau antibioticele necesare în funcție de rezultatele testelor de laborator efectuate. 

Dacă ai bronșită acută, este recomandat să bei cât mai multe lichide pentru a te hidrata, însă încearcă să eviți cafeaua și alcoolul. De asemenea, este esențial să te odihnești suficient, astfel încât corpul tău să aibă resursele necesare pentru a-și reveni.

În funcție de gravitatea simptomelor, poți lua medicamente pentru durere ce nu necesită prescripție sau ibuprofen pentru a reduce inflamația, durerea și febra. De asemenea, anumite medicamente pentru tuse se pot dovedi utile. Medicul tău de familie te poate îndruma spre cel mai eficient tratament.

În cazul în care dispui de un umidificator, îl poți utiliza pentru a reduce simptomele de nas înfundat. Evită pe cât posibil fumul la mâna a doua. 

Dacă bronșita cronică nu trece după 7-10 zile, apelează la medicul tău. 

În cazurile în care se constată infecții bacteriene, tratamentul antibiotic trebuie să fie ghidat prin antibiogramă pentru a evita rezistența bacteriană și a crește eficiența terapiei. Respectarea rigorilor terapeutice și monitorizarea răspunsului sunt esențiale.

Cum se tratează bronșita cronică

Tratamentul pentru bronșita cronică este mai complex decât cel pentru bronșita acută. Bronșita cronică este o condiție ce necesită tratament continuu pentru atenuarea simptomelor. 

Cele mai comune căi de tratament încep cu o serie de schimbări ale stilului de viață:

1. Renunțarea la fumat este cel mai important pas în tratamentul bronșitei cronice, întrucât țigările sunt una dintre cele mai comune cauze ale acestei afecțiuni.
2. Evitarea substanțelor iritante: la fel ca în cazul bronșitei acute, evitarea fumului de țigară, a poluanților și a substanțelor chimice poate contribui atât la prevenția cât și la tratamentul acestei afecțiuni. 
3. Exerciții fizice regulate care să ajute la întărirea mușchilor implicați în procesul de respirație, dar și la îmbunătățirea funcției pulmonare.

În ceea ce privește tratamentul medicamentos, pacienții cu bronșită cronică pot apela la:

• Bronhodilatatoare pentru a relaxa mușchii căilor aeriene și a ușura respirația.
• Steroizi pentru a reduce inflamația căilor aeriene.
• Terapie cu oxigen: în cazurile severe în care nivelul de oxigen este foarte scăzut, medicul poate prescrie suplimentarea oxigenului.

O altă modalitate prin care se poate gestiona bronșita cronică este reabilitarea pulmonară. Aceasta este, de fap, un program ce include exerciții fizice, consiliere nutrițională și suport psihologic pentru a îmbunătăți starea de bine a pacientului a.î. să poată face față simptomelor.

În cazurile foarte grave de bronșită cronică poate fi nevoie de intervenții chirurgicale. 

Pentru a ține bronșita cronică sub control este esențial să ai controale medicale regulate și să ajustezi tratamentul în funcție de recomandările doctorului tău.