Alergiile alimentare: tot ce trebuie să știi
Alergiile alimentare se manifestă atunci când sistemul imunitar reacționează în mod neașteptat la ingerarea anumitor alimente. Aceste afecțiuni medicale cronice care pot scădea calitatea vieții sau o pot pune în pericol. Alergiile alimentare pot apărea la orice vârstă, însă majoritatea se dezvoltă în copilărie.
Conform Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, în țara noastră, 2% dintre adulti si 10% dintre copii sunt diagnosticați cu alergii alimentare. În funcție de gravitatea alergiei, manifestările variază de la ușoare la severe, putând chiar pune viața în pericol, atunci când evoluează spre anafilaxie.
Cuprins articol
- Ce cauzează alergiile alimentare?
- Factori de risc pentru dezvoltarea alergiilor alimentare
- Cum se manifestă alergia alimentară?
- Cum se diagnostichează alergiile alimentare?
- Cum se tratează/gestionează alergiile alimentare?
- Măsuri de prevenție și precauție în cazul alergiilor alimentare
- Cum diferă alergia alimentară de intoleranța alimentară?
- Alte condiții ce pot fi confundate cu alergiile alimentare
Ce cauzează alergiile alimentare?
Dacă ai o alergie alimentară, înseamnă că sistemul tău imunitar identifică greșit un aliment drept dăunător, declanșând un răspuns imunitar prin eliberarea de Imunoglobulina E (IgE) în încercarea de a neutraliza așa zisa substanță periculoasă.
Astfel, de fiecare dată când vei consuma alimentul respectiv, anticorpii tăi IgE se vor activa și vor semnala sistemului tău imunitar necesitatea de a elibera histamină și alte chimicale în sânge. Aceste chimicale sunt cele care cauzează de fapt reacțiile alergice și simptomele specifice.
Deși orice aliment poate cauza reacții alergice, în prezent sunt cunoscute 8 tipuri de alimente care sunt responsabile de 90% din totalitatea reacțiilor alergice:
- Ouă
- Lapte și produse lactate
- Alune
- Nuci
- Pește
- Fructe de mare
- Grâu
- Soia
- Susan
Cele mai comune alergii alimentare sunt cele la nuci și fructe de mare (care pot dura toată viața) și lapte, soia, grâu și ou (care se pot remite în timp).
Factori de risc pentru dezvoltarea alergiilor alimentare
Anumite persoane pot fi mai predispuse către alergii alimentare în funcție de:
- Istoricul din familie: dacă ai mai mulți membrii din familie cu alergii alimentare, este posibil să dezvolți și tu una.
- Prezența altor alergii: dacă deja suferi de alte tipuri de alergii, riscul de a avea sau dezvolta și o alergie alimentară este mai mare.
- Vârsta: alergiile alimentare sunt mult mai comune la copii, în special la copii mici (1-3 ani). Pe măsură ce aceștia cresc și li se dezvoltă sistemul digestiv, este foarte posibil ca alergiile să dispară. Studiile arată că majoritatea copiilor reușesc să nu mai aibă alergii la lapte, soia, grâu și ouă după ce cresc. Alergiile la nuci și fructe de mare tind să țină toată viața.
- Astmul: de multe ori, astmul vine și cu complicații alergice la alimente. În aceste cazuri, atât astmul, cât și alergiile alimentare tind să fie mai severe.
Cum se manifestă alergia alimentară?
Simptomele unei reacții alergice afectează atât pielea, cât și tractul gastrointestinal, sistemul cardiovascular și tractul respirator. Majoritatea simptomelor apar în termen de două ore de la ingerarea alimentului alergenic, cu multe dintre acestea începând la câteva minute după. În cazuri foarte rare reacțiile apar după 4-6 ore, iar dintre acestea majoritatea au loc la copii, și se manifestă prin eczeme.
Pentru persoanele care suferă de o anumită alergie alimentară, chiar și ingerarea unei cantități extrem de mici din respectivul aliment poate cauza simptome precum:
- Probleme digestive
- Urticarie
- Inflamarea căilor aeriene
În funcție de gravitatea alergiei, printre manifestările comune se pot număra și:
- Furnicături sau senzații de mâncarime la nivel bucal
- Umflarea buzelor, a feței, a limbii, a gâtului sau a altor părți ale corpului
- Respirație șuierătoare, congestii nazale și greutate în a respira
- Dureri de burtă, diaree, greață și vărsături
- Amețeli, senzații de leșin
Anafilaxia este cea mai severă reacție ce poate fi cauzată de alergiile alimentare, fiind însoțită de simptome ce pot pune în pericol viața. Aceasta se manifestă prin:
- Constricția și îngustarea căilor aeriene
- Gât umblat ș senzația de nod în gât, care obstrucționează respirația
- Reacție de șoc cu o scădere bruscă a presiunii sângelui
- Puls accelerat
- Amețeală severă și leșin
În cazul șocului anafilactic, tratamentul de urgentă este esențial. Lăsată netratată, anafilaxia poate cauza comă sau chiar deces.
Este extrem de important să cunoști simptomele alergiilor alimentare atât pentru propria siguranță, cât și pentru a putea ajuta pe cineva care suferă de o reacție alergică. Prin urmare, dacă observi pe cineva care varsă sau se plânge de crampe stomacale, însoțite de capacitate redusă de a respira, șuierat, probleme la înghițire, puls scăzut, paloare și senzație de leșin, asigură-te că primește îngrijirea de urgență pentru o reacție alergică.
Cum se diagnostichează alergiile alimentare?
Pentru un diagnostic concret, este nevoie de o vizită la alergolog. Acesta va recurge la o anamneză, încercând să obțină cât mai multe informații despre ce aliment a cauzat reacțiile alergice, cantitatea ingerată, timpul de la ingerare la reacția alergică și simptomatologie.
În urma acestei discuții, alergologul îți va putea recomanda teste de piele și/sau de sânge care să recunoască ce anticorpi IgE sunt prezenți în corpul tău. În baza rezultatelor, medicul tău va stabili un diagnostic și va putea să hotărască dacă este nevoie de orice alte investigații suplimentare.
Panel alergeni alimentari (IgE specific - 35 alergeni) IgE specific la albuș de ou (f1) IgE specific la alune (f17) IgE specific la amestec de fructe de mare (fx2) IgE specific la lapte de vacă (f2) IgE specific la făină de grâu (f4) IgE specific la soia - boabe (f14)Pentru o listă completă a tuturor analizelor ce pot depista alergiile alimentare, accesează secțiunea de alergologie.
Cum se tratează/gestionează alergiile alimentare?
Dacă suferi de o alergie alimentară, nu există un tratament care să o îndepărteze complet. Copii pot scăpa de alergiile alimentare pe măsură ce cresc, însă există și anumite alergii care persistă toată viața. În acest caz, pentru a gestiona alergia și pentru a evita o reacție alergică, va trebui să eviți alimentul în cauză.
În funcție de gravitatea condiției, medicul tău îți poate prescrie anumite medicamente care să te ajute în caz de urgență. Spre exemplu:
- Antihistaminice pentru reacții alergice minore
- Auto-injectorare (EpiPen) pentru reacții alergice severe
În cazul copiilor care suferă de alergii la alune există anumite terapii imunosupresoare care pot contribui la reducerea sensibilității. Chiar și așa, copiii alergici la alune trebuie să le evite.
Măsuri de prevenție și precauție în cazul alergiilor alimentare
Pentru a preveni reacțiile alergice la alimente, poți lua o serie de măsuri precum:
Expunerea timpurie
S-a demonstrat științific faptul că expunerea timpurie la alune duce la un risc mai mic de a dezvolta alergie la acest aliment. Cu toate acestea, înainte de a introduce în alimentația copilului tău orice fel de aliment cu potențial alergenic, discută cu medicul tău și urmează exclusiv recomandările unui specialist.
Măsuri de precauție atunci când mănânci în oraș
Dacă deja știi că ai o alergie alimentară, cea mai bună metodă de a preveni o reacție alergie este prin evitarea alimentului respectiv. În unele cazuri, însă, acest lucru poate deveni un impediment, împiedicând persoanele afectate să mănânce în oraș.
Dacă știi că ai o alergie, asigură-te că știi exact ce ingrediente se află în fiecare fel de mâncare pe care îl guști. Întreabă, de fiecare dată, dacă alimentul la care ești alergic/ă este utilizat atât în felul de mâncare comandat, cât și dacă este utilizat în bucătărie. În unele cazuri, simpla contaminare prin utilizarea acelorași ustensile poate duce la reacții alergice.
De asemenea, este foarte important să discuți cu medicul tău specialist pentru a vedea dacă ai nevoie de epinefrină pentru cazuri de urgență.
Măsuri de precauție în cazul copiilor cu alergii alimentare
Dacă copilul tău are o alergie alimentară, este foarte important să-i informezi pe toți ceilalți îngrijitori (bunici, educatori, învățători etc.) legat de alergiile existente. Asigură-te că aceștia vor lua toate măsurile necesare pentru a exclude complet alimentele alergenice din dieta copilului, mai ales în cazurile în care copilul se află într-un colectiv.
De asemenea, este foarte important să le explici îngrijitorilor care sunt măsurile de prim ajutor ce trebuie să fie luate în cazul în care copilul tău ingerează un aliment la care este alergic. Nu toată lumea știe să recunoască o reacție alergică, prin urmare este vital să le explici îngrijitorilor care sunt simptomele la care trebuie să acționeze.
Pentru mai multă siguranță, utilizează o brățară pe care să gravezi informațiile esențiale legate de tipul de alergie și datele de contact pentru primul ajutor.
Cum diferă alergia alimentară de intoleranța alimentară?
Cei nefamiliarizați cu simptomele specifice pot confunda cu ușurință alergiile alimentare cu intoleranțele alimentare. Acestea din urmă sunt mult mai comune, dar mai puțin severe. În comparație cu alergiile, intoleranțele alimentare sunt mai ușoare și nu implică nicio reacție din partea sistemului imunitar.
Intoleranțele alimentare pot cauza greață, vărsături, crampe sau diaree. Dacă intoleranța nu este foarte gravă, s-ar putea chiar să poți mânca cantități mici din alimentul pe care corpul tău nu îl tolerează. În cazul alergiilor alimentare, ține minte că și cea mai mică cantitate poate cauza reacții severe.
Intoleranțele alimentare sunt deseori greu de diagnosticat pentru că pot fi cauzate nu de un aliment in sine, ci de o substanță sau un ingredient utilizat în prepararea alimentului final.
Alte condiții ce pot fi confundate cu alergiile alimentare
De asemenea, anumite condiții pre-existente pot fi confundate cu alergii alimentare:
- Lipsa unei enzime pentru digestie: spre exemplu, insuficiența lacatazei poate cauza balonare, crampe, diaree și gaze atunci când se consumă lactate.
- Sensibilitate la anumiți aditivi alimentari: sulfiții utilizați în prezervare pot cauza atacuri de astm în rândul persoanelor sensibile.
- Intoleranța la histamină: anumite tipuri de pește, precum tonul, atunci când nu sunt păstrate în condiții optime, pot conține cantități mari de bacterii și un nivel crescut de histamină.
- Boala celiacă: cunoscută și drept intoleranță la gluten, aceasta implică o reacție din partea sistemului imunitar, însă este mult mai complexă decât cea din cazul alergiilor alimentare. Reacția poate dăuna suprafața intestinului subțire, ducând la inabilitatea de a absorbi anumiți nutrienți.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-allergy/symptoms-causes/syc-20355095