Infecția cu Chlamydia: mod de transmitere, simptome, tratament

Infecția cu Chlamydia, numită și clamidioză, este o infecție bacteriană care apare în zona organelor genitale și face parte din bolile cu transmitere sexuală. Lăsată netratată, chlamydia poate determina complicații grave, motiv pentru care este important să treci pe la doctor pentru testare, dacă bănuiești că ai putea fi infectat/ă. În continuare, poți citi despre factorii de risc în apariția Chlamydiei, simptome, complicațiile asociate infecției, tratament și ce poți face pentru a preveni (re)infectarea.

• Care sunt cauzele infecției cu Chlamydia
• Care sunt factorii de risc în infecția cu Chlamydia
• Cum se transmite
• Care sunt simptomele infecției cu Chlamydia
• Infecția cu Chlamydia la bărbați
• Infecția cu Chlamydia la gravide
• Complicații asociate infecției cu Chlamydia
• Cum este diagnosticată infecția cu Chlamydia
• Cum se tratează infecția cu Chlamydia
• Cum poate fi prevenită infecția cu Chlamydia

Care sunt cauzele infecției cu Chlamydia

Boala apare ca urmare a infecției cu bacteria Chlamydia trachomatis. În general, infecția se transmite prin contact sexual neprotejat (oral, vaginal sau anal), însă este posibilă transmiterea chiar și fără penetrare. Atingerea organelor genitale, de exemplu, poate duce la transmiterea bacteriei.

De asemenea, infecția cu Chlamydia se poate transmite de la mamă la făt în timpul nașterii. Mai mult, Chlamydia poate fi contactată chiar și de către o persoană care a mai fost infectată și a urmat cu succes tratamentul.

Care sunt factorii de risc în infecția cu Chlamydia

Prezența unor factori de risc poate crește probabilitatea de infecție cu Chlamydia. Aceștia includ:

• Persoanele active sexual înainte de 25 de ani;
• Persoanele cu parteneri sexuali multipli;
• Persoanele care nu folosesc regulat prezervativul;
• Persoanele cu antecedente medicale în care apare o infecție cu transmitere sexuală, fie Chlamydia, fie o altă infecție.

Cum se transmite

Chlamydia este una dintre cele mai transmisibile boli cu transmitere sexuală. La adulți, infecția se transmite, în majoritatea cazurilor, pe cale sexuală: vaginal, oral sau anal. Un singur contact sexual neprotejat cu un partener infectat este suficient pentru transmiterea bacteriei. Mai mult, infecția cu Chlamydia poate fi transmisă chiar dacă partenerul nu a ejaculat.

Infecția poate fi transmisă și de la mamă la făt, însă doar dacă aceasta este deja bolnavă.

Care sunt simptomele infecției cu Chlamydia

Principala problemă a infecției cu chlamydia este că simptomele sunt absente în 75% dintre cazuri la femei și aproximativ 50% dintre cazuri la bărbați, motiv pentru care mai este numită și „infecția tăcută”. Acest aspect face dificilă depistarea timpurie a bolii, în lipsa unor consultații medicale periodice.

Atunci când simptomele apar, primele manifestări apar la 2-3 săptămâni de la contractarea bolii, iar uneori, perioada de incubație poate dura între câteva zile și câteva luni sau chiar și ani, în cazuri rare. În acest context, consultul medical este vital pentru persoanele cu o viață sexuală bogată și neregulată, cu mai mulți parteneri.

La femei, simptomele pot include:

• Dureri abdominale;
• Secreții vaginale abundente;
• Sângerări între menstre;
• Febră ridicată;
• Durere în timpul contactului sexual;
• Sângerări după actul sexual;
• Senzație de usturime/înțepături la urinare;
• Nevoia de a urina mai des și disconfort la urinare;
• Inflamarea vaginului sau a anusului;
• Leziuni ale vaginului, colului uterin sau mucoasei uterine;
• Iritații anale;
• Rar, conjunctivită, atunci când persoana intră în contact cu secreții infectate ale unei alte persoane.

Infecția cu chlamydia la bărbați

Majoritatea bărbaților nu observă semnele infecției cu chlamydia, iar cei mai mulți nici nu au simptome. De obicei, în cazul în care apar, acest lucru se întâmplă la 1-3 săptămâni de la transmitere. Cele mai comune simptome de chlamydia la bărbați includ:

• Senzația de arsură la urinare;
• Scurgere galbenă sau verde din penis;
• Durere abdominală;
• Durere testiculară.

Este posibilă inclusiv infectarea anusului. În acest caz, simptomele includ scurgeri, durere și sângerări anale. Sexul oral cu o persoană infectată crește riscul ca infecția cu chlamydia să ajungă la nivelul gâtului. Dacă se întâmplă acest lucru, apar dureri de gât, tuse și febră.

Infecția cu Chlamydia la gravide

Prezența Chlamydiei în sarcină, în cazul în care boala este prezentă de dinainte de concepție, poate crește riscul de sarcină ectopică (extrauterină). De asemenea, gravidele infectate cu Chlamydia au un risc mai mare de sângerări în sarcină și de naștere prematură. La naștere, copilul poate avea o greutate sub cea normală, infecția se poate transmite prin naștere, iar cel mic poate dezvolta conjunctivită sau pneumonie. Lăsată netratată, chlamydia poate cauza probleme de fertilitate.

Pentru a evita aceste probleme, este recomandat ca toate gravidele să fie testate de boli cu transmitere sexuală, încă din primul trimestru de sarcină. Acest lucru va oferi suficient timp, în cazul în care testul pentru Chlamydia este pozitiv, pentru a administra tratamentul.

Cum este tratată chlamydia în sarcină

Tratamentul gravidelor care au infecție cu Chlamydia trebuie început imediat după diagnosticare. Printre efectele secundare ale administrării de antibiotice în sarcină se află:

• Diareea;
• Greața și vărsăturile;
• Durerile abdominale;
• Iritațiile pielii.

Dacă medicul îți recomandă eritromicină, va trebui să te retestezi după trei săptămâni de la încheierea tratamentului, pentru a fi sigură că infecția a dispărut. De asemenea, tuturor gravidelor li se recomandă retestarea la trei luni după tratament și imediat după naștere.

Complicații asociate infecției cu Chlamydia

Chlamydia, deși este o bacterie, are un comportament asemănător virusurilor. Nu se poate multiplica și dezvolta decât în interiorul celulelor umane. Odată ce bacteria ajunge în celule, se înmulțește și invadează și alte celule sau intră într-o stare latentă.

Printre complicațiile asociate infecției cu chlamydia se află:

• Boala inflamatorie pelvină - o infecție a uterului și a tubilor falopieni, care duce la durere pelvină (partea inferioară a abdomenului) și febră. Infecțiile severe pot necesita spitalizare și administrarea intravenoasă de antibiotice. Boala inflamatorie pelvină poate afecta uterul, ovarele și colul uterin;

• Infertilitatea - chiar și infecțiile fără simptome pot duce la obstrucționarea tubilor falopieni, care ar putea cauza infertilitate în cazul femeilor;

• Infecții ale testiculelor (epididimită) - infecția cu Chlamydia poate cauza infecții ale testiculelor, ce pot duce la febră, durere scrotală și umflături;

• Infecții ale prostatei (prostatită) - în cazuri rare, Chlamydia poate afecta glanda prostată. O infecție de acest fel poate cauza durere după sex, frisoane și febră, dureri la urinare și în partea inferioară a spatelui;

• Artrită reactivă - persoanele care au Chlamydia au un risc mai mare de a dezvolta artrită reactivă (sindromul Reiter). Boala afectează încheieturile, ochii și uretra.

Pentru a pune diagnosticul se vor utiliza teste de biologie moleculară cu o înaltă sensibilitatea și specificitate, medicul specialist va preleva secreții vaginale sau uretrale. Infecția poate fi observată și în sânge, prin anticorpii specifici anti Chlamydia trachomatis de tip IgG, IgA și IgM.

Pentru a preîntâmpina avansarea bolii sau apariția complicațiilor, este recomandat să mergi periodic la consult, mai ales dacă ești activ sexual și ai mai mulți parteneri sau nu folosești prezervativul. În acest caz, este indicat să îți faci analizele la câteva luni. Riscul de contractare a infecției scade cu înaintarea în vârstă, așadar, dacă ai peste 25 de ani, este suficient să te testezi o dată pe an.

Cum se tratează infecția cu Chlamydia

După stabilirea diagnosticului, medicul, fie cel de familie, fie medicul ginecolog sau urolog, va recomanda un tratament adaptat simptomelor și fazei în care se află boala.

De regulă, tratamentul durează 1-2 săptămâni și constă în administrarea de antibiotice. Este vitală respectarea recomandărilor medicului cu privire la administrarea antibioticelor, deoarece, dacă tratamentul nu este urmat întocmai, infecția nu va fi tratată sau va reveni la scurt timp, crescând riscul de complicații.

Indiferent de tratamentul urmat, este importantă retestarea, la 2-3 săptămâni după încheierea administrării de medicamente și încă o dată la 5-6 luni distanță. Astfel, vei obține garanția că infecția a ieșit din organism.

Un alt aspect important, pe care îl vei afla și de la medic, este abstinența sexuală pe toată durata tratamentului și timp de 7-10 zile după încheierea sa. Pentru a evita reapariția infecției, este recomandată administrarea unui tratament pentru Chlamydia și partenerilor din ultimele 2-3 luni.

Pentru unele persoane, infecția cu Chlamydia poate avea efecte psihologice dăunătoare și ar putea provoca sentimente neîntemeiate de rușine, jenă sau furie. Un consult psihologic poate ajuta la acceptarea infecției cu chlamydia, ca pe orice alt tip de infecție.

Remedii naturiste

Unele remedii naturiste pot ajuta la reducerea intensității simptomelor, deși nu elimină infecția din sistem. Pentru a grăbi vindecarea sau pentru a reduce din simptome, remediile naturiste ar trebui să fie folosite doar alături de tratamentul recomandat de medic. Printre remediile naturiste recomandate în infecția cu chlamydia se află:

• Ceaiurile - cele de mușețel, cimbru, coada-șoricelului, frasin, nuc, mesteacăn, sunătoare, coada-calului au rol antispastic și antiinflamator, putând calma simptomele și încetini avansul bolii;

• Rădăcina de valeriană - sub formă de tinctură sau capsule, ajută la calmarea durerii ce apare ca urmare a infecției cu chlamydia;

• Uleiul de cătină - conține vitamine (A, D, E, K), reduce disconfortul și calmează durerea;

• Uleiul de pește - ajută la calmarea disconfortului provocat de infecție;

• Sucurile naturale - susțin funcționarea optimă a sistemului imunitar, venind în ajutorul tratamentului alopat, pentru a elimina infecția din organism. Sucul de afine, țelină, pătrunjel, spanac, morcovi sau lămâie sunt doar câteva care pot fi consumate;

• Usturoiul - are efect antiviral și antibiotic și poate completa cu succes tratamentul medicamentos. Susține sistemul imunitar și creează o barieră naturală de protecție împotriva infecțiilor;

• Extractul uleios de mușețel - este folosit pentru masajul zonei abdominale, oferind calm și senzația de răcoare;

• Iaurtul - ajută la refacerea organismului după administrarea de antibiotice, dat fiind faptul că aceste medicamente distrug o parte a bacteriilor bune din organism;

• Echinaceea - are efecte antiseptice și antifungice și susține funcționarea normală a sistemului imunitar.

Cum poate fi prevenită infecția cu Chlamydia

Infecția cu Chlamydia poate fi prevenită. Mai jos sunt câteva recomandări pentru a preveni infectarea sau reinfectarea cu chlamydia:

• Acordă atenție vieții tale sexuale - folosește prezervativ inclusiv în timpul sexului oral (cel puțin până când tu și partenerul tău ieșiți negativ) și acordă atenție în alegerea partenerilor sexuali. Există și alte metode contraceptive, însă doar prezervativul te poate proteja de o infecție. De asemenea, este importantă aplicarea sa înainte de începerea contactului sexual și nu în timpul acestuia;

• Limitează numărul de parteneri sexuali - dacă ai mai mulți parteneri sexuali, acest lucru crește riscul de infecție cu chlamydia și de alte boli cu transmitere sexuală;

• Testează-te periodic, dacă practici o viață sexuală cu riscuri de infecție;

• Evită spălăturile vaginale - acestea nu sunt indicate în niciun context, pot dezechilibra flora vaginală și cresc riscul de infecții.

Infecția cu chlamydia este relativ ușoară, având în vedere că majoritatea pacienților nu au simptome. Din păcate, infecția nu trece de la sine și este nevoie de tratament cu antibiotice. Vestea bună este că, dacă este detectată timpuriu, și acest lucru se poate face dacă mergi periodic la consult ginecologic/urologic, tratamentul este destul de simplu, iar bacteria părăsește organismul în 1-2 săptămâni.

Sursa foto: Shutterstock