Alăptarea: tehnici, beneficii, tipuri de lapte matern

Alăptarea constituie unul dintre cele mai importante decizii care influențează dezvoltarea armonioasă a unui copil. Alimentația naturală este alimentația exclusivă cu lapte matern (inclusiv laptele de mamă muls), fără substituenți de lapte matern, alte lichide sau alimente solide. Se recomandă ca alăptarea să dureze cel puţin şase luni, preferabil un an, combinată cu suplimentarea adecvată cu alimente semisolide cu densitate energetică crescută.

Alăptarea are un rol deosebit în creșterea copilului. Laptele matern este ușor de digerat pentru copil și are în compoziție toți nutrienții de care bebelușul are nevoie pentru a se dezvolta în primele șase luni. Atât colostrul, cât și laptele conțin anticorpi care îi protejează pe nou-născuți de o serie de boli și infecții.

Suptul copilului este cel mai bun stimulent pentru instalarea lactaţiei. Producția de lapte a mamei este întreținută de supturile frecvente ale nou născutului. Cu cât un bebeluș suge mai des și mai eficient, cu atât mama va produce mai mult lapte. Un nou născut are nevoie de minim 8-12 alăptări în 24 de ore, pentru a se hrăni și pentru a ajuta mama să producă suficient lapte. Este recomandat să se extragă laptele cât mai devreme după naștere, ideal în prima oră de la naștere, dacă este posibil. În primele zile după naștere poate apărea angorjarea (furia laptelui), atunci când se acumulează excesiv lapte în sâni. Cele mai bune soluții sunt: alăptarea copilului la cerere sau extracția regulată de lapte, detensionarea sânului înainte de alăptare prin masaj, purtarea de haine confortabile, aplicarea de comprese calde pe sâni.

Laptele matern

Corpul începe să producă lapte în timpul sarcinii. Producerea laptelui este apoi suprimată de progesteron până la nașterea bebelușului. După naștere, nivelurile de progesteron scad în mod natural, iar efectul prolactinei se instalează. Prolactina este produsă atunci când sânii sunt stimulați, fie prin alăptarea bebelușului, fie prin utilizarea unei pompe pentru sân.

Primul lapte produs nu seamănă aproape deloc cu laptele. Este un lapte gros și lipicios denumit colostru care este bogat în proteine, carbohidrați și anticorpi, ideal pentru nevoile nutriționale și pentru stimularea sistemului imunitar și digestiv al bebelușului în primele zile de viață.

Există o mulțime de hormoni care joacă un rol în producerea laptelui. Doi dintre cei mai importanți pentru crearea și ejecția laptelui sunt prolactina și oxitocina. Prolactina este responsabilă pentru producerea laptelui și este activată în momentul stimulării mamelonului sau a areolei. Oxitocina este responsabilă pentru ejecția laptelui și este declanșată de sunete, de mirosuri sau de bebelușul care suge.

Tipuri de lapte matern

Colostru - de la naștere până la 3-5 zile

• 30 ml de colostru în medie în primele 24 de ore de la naștere
• prima etapă a laptelui matern, de obicei de culoare gălbuie
• produs în cantități mici
• ajută la digestia bebelușului
• bogat în proteine, vitamine și componente imunologice protectoare

Lapte de tranziție - de la 3-5 până la 14 zile

• media crește la 500 ml pe zi
• produs intermediar între colostru și laptele matur
• durează maximum două săptămâni
• laptele devine mai deschis la culoare
• componente imunologice continue

Lapte matur - de la aproximativ 14 zile

• variază între 550 și 1150 ml pe zi
• cantități mai mari, cu cât stimularea e mai mare, cu atât este produs mai mult lapte
• conținutul de grăsimi este diferit de la o sesiune de alăptare la alta răspunde tuturor nevoilor nutriționale ale bebelușului în primele șase luni
• continuă să asigure beneficii pentru alimentație și sănătate în timpul tranziției spre alimente solide

Atașarea corectă la sân a bebelușului

Deși hrănirea la sân a bebelușului este un proces natural, cunoștințele despre alăptare nu apar de la sine, o dată cu nașterea unui bebeluș. Gravida și mama trebuie să știe că e nevoie de instruire teoretică și practică pentru ca alăptarea să decurgă bine, bebelușul să primească suficientă hrană, iar mama să se simtă confortabil. Se pot obține informații prețioase de la un consultant în lactație, o persoană specializată în alăptare. Acesta poate fi un medic, o asistentă medicală sau o moașă.

Pe timpul sarcinii, sânii se pregătesc în mod natural pentru alăptat. După naștere, produc laptele necesar. Încă din primele ore după naștere, copilul stimulează venirea laptelui prin supt. Alăptarea ar trebui inițiată în primele două ore de la naștere. Contactul piele pe piele dintre mamă și nou-născut imediat după naștere crește în mod semnificativ succesul alăptării, datorită faptului că nou-născutul este într-o perioadă activă ce favorizează atașarea la sân.

Bebelușul se atașează la sân la primele semne de foame. De regulă acest lucru e semnalat de trezirea lui. Plânsul este un semn tardiv de foame. Un bebeluș pus la sân abia atunci când plânge trebuie liniștit înainte, deoarece altfel se atașează mai greu. Atașarea la sân este corectă atunci când bebelușul suge activ, cu înghițituri.

Dacă la atașare/supt apar dureri care persistă, se exersează mai multe poziții de supt. Mamă poate comprimă areola între degetul mare și arătător, poziționează mamelonul în dreptul nasului bebelușului pentru a-l stimula să deschidă gura larg, astfel încât să prindă cât mai mult din areolă (zona închisă la culoare a sânului). Buza de jos trebuie să fie răsfrântă, bărbia poziționată în sân, iar nasul liber.

Atunci când bebelușul suge, dar nu mai înghite se vor face compresii pe sân prin apăsarea sau masarea ușoară cu mâna a sânului. Dacă nici după compresia sânului, bebelușul nu mai suge cu înghițituri se oferă celălalt sân.

Micile crăpături (ragade) de pe mameloane apar în majoritatea cazurilor ca o consecință a tehnicii incorecte de alăptare. Alăptarea nu va dura mai mult de 25-30 minute, pentru a evita iritarea mamelonului și a unui supt “în gol”.

Cele mai comune poziții de alăptare

Există multe poziții pentru alăptare care ajută laptele să fie mai ușor de eliminat, iar alăptarea mai simplă. O poziție bună pentru alăptare încurajează interacționarea, reduce tensiunea și facilitează prinderea sânului de către bebeluș.

Poziția leagăn

Este o poziție universală foarte populară. Se sprijină bebelușul cu brațul pe aceeași parte cu sânul cu care se alăptează. Capul bebelușului se sprijină în scobitura umărului și ar trebui să fie îndreptat spre sân.

Poziția culcat pe spate

Este un mod relaxat de a alăpta în timpul nopții. Mama stă pe o parte cu bebelușul îndreptat spre ea și ține copilul aproape cu mâna.

Poziția sub braț

Această poziție este ideală pentru recuperare după cezariană și pentru femeile cu sânii mari.

Se ține bebelușul aproape, cu cotul îndoit. Cu mâna deschisă, se sprijină capul bebelușului și se îndreaptă spre sânul. Spatele bebelușului se va sprijini pe brațul mamei. Pentru mai mult confort se poate pune o pernă în poală și se sprijină sânul cu mâna liberă.

Poziția leagăn încrucișat

Această poziție poate ajuta la prinderea sânului de către cel mic. Se ține bebelușul cu brațul opus părții de pe care se alăptează. Se folosește mâna pentru a susține capul bebelușului și se aduce spre sân, astfel încât acesta să stea pe o parte, cu burtica îndreptată spre mamă. Cu cealaltă mână se sprijină sânul de dedesubt.

Beneficiile alăptării la sân

Laptele matern este sursa ideală de hrană pentru nou-născut, conţinând o varietate de nutrienţi, factori de apărare, hormoni care nu pot fi furnizaţi de preparatele comerciale de lapte.

Alăptărea la sân are nenumărate avantaje:

• oferă o cantitate optimă de nutrienţi cu o mare biodisponibilitate
• oferă protecţie imunologică împotriva unor boli infecţioase, în special respiratorii şi gastrointestinale
• reduce riscul alergiilor alimentare la nou-născut
• laptele matern are capacitatea de a crește valoarea IQ-ului unei persoane cu câteva puncte
• laptele matern este un aliment proaspăt, ieftin şi furnizat la o temperatură optimă
• oferă protecţie împotriva unor boli cronice
• creează o legătură afectivă puternică între mamă şi copil
• facilitează contracţiile uterine şi controlează hemoragiile postpartum
• promovează scăderea în greutate şi revenirea la greutatea anterioară sarcinii
• diminuează riscul de cancer de sân și ovare
• diminuează riscul de osteoporoză după perioada de menopauză

Alăptarea previne apariția (în copilăria mică, precum și în viața adultă):

• infecțiilor (respiratorii și digestive)
• obezității
• diabetului (tip i și tip II)
• cancerului
• sindromului de moarte subită
• otitei medii
• infecții respiratorii de tract inferior
• astmului
• dermatitei atopice
• bolilor cardiovasculare
• diareei
• enterocolitei necrozante la nou născuții prematur
• dezechilibrelor florei intestinale
• malocluziei și problemelor dentare

Pentru mamă, cu cât alăptează mai mult, cu atât scade riscul de a dezvolta: cancer ovarian, obezitate, diabet tip II, infarct de miocard, sindrom metabolic, osteoporoză, artrită reumatoidă, cancer de sân.

Există studii care demonstrează faptul că alăptarea reprezintă un factor cheie în adaptarea socială a unei persoane. De asemenea, persoanele care au fost hrănite la sân pentru o perioadă de cel puțin un an s-au dovedit a avea o calitate a vieții mai ridicată decât cei care nu au fost.

Cu cât perioada de alăptare este mai lungă cu atât beneficiile sunt mai importante. Se recomandă alăptatul în mod exclusiv până la vârsta de 6 luni și apoi, introducere altor alimente (fructe, legume).