Sulful, mineralul frumuseții: beneficii pentru organism

Mineralele sunt substanţe anorganice cu structură simplă (care nu se pot fracţiona) pe care organismul trebuie să şi le procure din alimentaţie, fiindcă nu le poate sintetiza ca atare. La fel ca în cazul vitaminelor, mineralele îndeplinesc funcţii esenţiale în corpul omenesc, fără să constituie surse de calorii şi fiindu-ne necesare în cantităţi mult mai mici decât proteinele, lipidele sau glucidele. Fiecare dintre minerale joacă anumite roluri în corp. Sulful este şi el implicat în apărarea antiinfecţioasă.

Ce este sulful?

Sulful este un macroelement. Este al treilea cel mai important mineral din organism, după calciu și fosfor. Sulful ajută la menținerea elasticității pielii și legăturile chimice ale sulfului ajută mușchii, pielea și oasele să-și mențină forma. Sulful este un ingredient esențial în grăsimi, în fluidele corpului și în mineralele scheletului.

Sulful este cunoscut și ca “mineralul frumuseții”. El nu numai că ajută la îmbunătățirea sănătății unghiilor și a părului, ci și la eliminarea acneei și a altor afecțiuni ale pielii. Motivul constă în faptul că este o componentă importantă a cheratinei, o proteină care este o componentă structurală a pielii, a unghiilor și părului, oferindu-le o rezistență suplimentară.

Sulful este un mineral care intră în componenţa multor substanţe organice de interes biochimic fundamental, participând indirect la toate metabolismele desfăşurate în organism. În corpul uman al unui adult de 70 kg se conţine aproximativ 150 g de sulf. El intră în constituţia proteinelor, în special a celor de rezistenţă, care se găsesc în structura pielii, unghiilor, părului, tendoanelor. De asemenea, face parte din structura unor zaharuri complexe (mucopolizaharide), dar şi a unor vitamine (B1, B5, B8).

Care este funcția sulfului?

Sulful este depurativ, antiinfecţios, stimulent al secreţiei gastrice, al activităţii enzimelor din tubul digestiv, este anticostipant, antialergizant, reactivator al stimului nervos etc. În anumite concentraţii, sulful:

• intervine în stimularea secreţiei gastrice și a activităţii enzimelor din tubul digestiv;
• măreşte tranzitul intestinal, favorizând înlăturarea constipaţiei;
• creşte secreţia biliară;
• scade intensitatea procesului de putrefacţie intestinală, limitând astfel absorbţia toxinelor;
• stimulează secreţia de insulină (în a cărei compoziţie intră);
• reduce concentraţia colesterolului sanguin şi a altor grăsimi din plasmă;
• măreşte reactivitatea sistemului nervos;
• îmbunătăţeşte capacitatea de apărare antiinfecţioasă a organismului;
• scade sensibilitatea la agenţii alergici.

Sulful este indicat în afecţiuni precum gută şi reumatism, artroză, tulburări hepatobiliare, hipertensiune arterială şi arteroscleroză, diferite infecţii şi dermatoze, îmbătrânire prematură şi diabet senil etc.

În plus, sulful are o deosebită importanţă pentru oase, dinţi, tendoane şi articulaţii. El intră în constituţia proteinelor, a unor enzime, vitamine (B1, B5, B8 ) precum şi a unor hormoni.

Afecţiuni cauzate de insuficienţa de sulf

Medicii consideră că insuficienţa sulfului în organism provoacă dureri ale articulaţiilor, creşterea nivelului de zahăr, de trigliceride şi colesterol în sânge.

Principalele surse alimentare

Atunci când alimentaţia este corectă şi mâncăm suficiente proteine, în organism pătrunde destul sulf şi astfel nu se recomandă o anumită cantitate zilnică. Totuşi, în perioade de convalescenţă este important să consumăm mai multe proteine, în special lactate şi ouă, care conţin metionină. Metionina participă la creşterea, dezvoltarea şi regenerarea ţesuturilor după boală.

Surse alimentare: varza, fasolea uscată, nucile, usturoiul, ceapa, gălbenuşul de ou, inima de vită, ficat de vită, carne de vită, peşte, rinichi de vită, nuci produse de panificaţie, castane comestibile, cartofi, lapte, spanac, ou integral, coacăze roşii, zmeură, mure, coacăze negre, agrişe, fragi, banane, căpşune, afine, portocale, cireşe, struguri.

Remediile pe bază de sulf asigură o vindecare mai rapidă a unui şir de probleme: mătreaţă, fragilitatea părului, fragilitatea unghiilor, dermatoze eritemato-scuamoase, diverse artropatii etc.

Beneficii pentru organism

Una din funcțiile sale cele mai importante este aceea de antioxidant. Deoarece actionează împotriva efectelor daunătoare ale radiațiilor și poluării, sulful întârzie procesul de îmbătrânire.

Sulful dezinfectează sângele, ajută organismul să reziste la bacterii și apară protoplasma celuleor. Acest mineral ajuta la reacțiile de oxidare din organism, stimulează secreția bilei și protejează împotriva substanțelor toxice. Se găsește în toate țesuturile organismului și este necesar pentru sinteza colagenului, principala proteină ce asigură integritatea țesutului cutanat.

Situaţia inversă, intoxicaţia cu sulf, mai des cu dioxid de sulf (E220), utilizat pe larg în industria alimentară şi cea producătoare de alcool, se manifestă prin: greaţă, vomă, dureri de cap, convulsii, tulburări de respiraţie etc.

Sulful, un mineral necesar în detoxifiere

Sulful este prezent în numeroase substanţe din organismul uman: spre exemplu în heparină, care funcţionează ca un inhibitor împotriva coagulării, dar şi în coenzima A, care este esenţială pentru valorificarea energiei în celule. În plus, sărurile acidului sulfuric (sulfaţii) joacă un rol important în detoxifierea organismului, spre exemplu pentru eliminarea substanţelor nocive din organism, precum alcoolul, şi evacuarea lor prin urină.

Sulful ca și conservant

Sulful este folosit încă din Evul Mediu pentru a prelungi valabilitatea alimentelor.

Inclusiv în prezent, dioxidul de sulf (E 220) şi sărurile acestuia, sulfiţii (E 221–228), sunt folosiţi în calitate de conservanţi şi antioxidanţi, spre exemplu în conservarea fructelor uscate, a vinului, a sucurilor de fructe sau a preparatelor din cartofi. Sulful este cunoscut şi pentru **proprietăţile sale terapeutice, regăsindu-se ca adaos în băi şi preparate pentru uz extern în tratarea afecţiunilor articulare.

Sulful, esențial pentru sănătate.

• Sulful este responsabil de menținerea aportului necesar de oxigen în creier;
• Împreună cu ficatul, sulful susține o corectă secreție biliară;
• Împreună cu vitaminele din grupa B, sulful asigură sănătatea nervilor;
• Sulful face parte integrantă din aminoacizii care ajută la construirea țesuturilor;
• Sulful este indispensabil pentru ca colagenul și cheratina să fie sintetizate de către organism;
• Rolul sulfului este relevant în respirația țesuturilor organice;
• Sulful favorizează transportul și echilibrul altor minerale în organism;
• Sulful ajută în mod activ în tratarea problemelor care afectează pielea, unghiile și părul;
• Sulful intervine în metabolismul lipidelor și a hidraților de carbon;
• Sulful ajută la funcționarea corectă a insulinei. Molecula de insulină este formată din două lanțuri de aminoacizi care sunt conectate între ele prin punți de sulf, fără de care insulina nu și-ar putea realiza activitatea biologică;
• Sulful ajută la sinteza intermediarilor metabolici importanți, precum glutationul;
• Sulful ajută la detoxifierea organismului.

Cum putem detecta deficitul de sulf?

Deficitul de sulf poate fi dificil de identificat doar prin simptome, deoarece acestea pot fi variate și nespecifice. Analizele de laborator care pot indica un dezechilibru al sulfurii includ testele pentru aminoacizi (metionină și cisteină), markerii inflamației, profilul lipidic și evaluarea funcției hepatice. Medicul poate recomanda aceste analize în caz de dureri articulare neexplicate, probleme dermatologice persistente sau simptome metabolice. Este important să îți faci analize regulate pentru a monitoriza nivelul acestui mineral și pentru a preveni eventualele carențe.[unknown test]

Sulful și legătura lui cu afecțiunile moderne

De la diabet și sindrom metabolic până la boli autoimune, alergii și afecțiuni articulare, sulful are un rol semnificativ. Insuficiența acestui mineral poate contribui la inflamații cronice, probleme metabolice sau deteriorarea țesuturilor. Studiile recente confirmă că menținerea unui nivel optim de sulf poate ajuta la gestionarea acestor boli prin sprijinirea funcțiilor imunitare și metabolice, precum și prin reducerea stresului oxidativ.

Cum se tratează deficitul de sulf?

Corectarea deficitului de sulf începe cu o alimentație bogată în proteine de calitate și alimente care conțin metionină (varză, usturoi, ouă, ficat de vită). Dacă această abordare nu este suficientă, medicul poate recomanda suplimente specifice pe bază de sulfat sau alte forme bioactive ale sulfului. Monitorizarea continuă prin analize de laborator este esențială pentru ajustarea tratamentului și prevenirea excesului. Colaborarea cu specialistul de laborator și medicul tău este cheia pentru un tratament eficient și sigur.

Interacțiuni între sulf și alți nutrienți esențiali

Sulful interacționează cu alte minerale și vitamine pentru a susține multiple procese fiziologice. De exemplu, este esențial alături de vitaminele din complexul B (B1, B5, B8) pentru sănătatea sistemului nervos și sinteza proteinelor. Rolul său în metabolismul lipidelor și carbohidraților este strâns legat de prezența zincului, calciului și fosforului. Evaluarea integrată a acestor nutrienți în analize poate oferi o imagine completă asupra stării tale de sănătate.

Întrebări frecvente despre sulful în organism

Ce analize trebuie să fac pentru a verifica nivelul sulfului? Analize pentru aminoacizi, funcția hepatică, profilul inflamator și markerii metabolici pot indica starea sulfurii în corp.

Ce simptome pot anunța un deficit de sulf? Probleme ale pielii, unghiilor, părului, dureri articulare sau oboseală cronică pot fi semne.

Cum pot lua sulful din alimentație? Consumul de varză, usturoi, ouă, carne și nuci este recomandat pentru aportul adecvat.

Este sigur să iau suplimente cu sulf? Da, dar doar sub recomandarea medicului și cu monitorizarea periodică prin analize.