Scorbutul sau deficitul de vitamina C: cauze, simptome și tratament
Vitamina C (acidul ascorbic) este un acid organic cu proprietăţi antioxidante, implicat într-o serie de procese care se desfăşoară în celulele vii. În organismul uman vitamina C deţine un rol complex şi important: protejează compuşii biologic activi de degradări oxidative, întăreşte sistemul imunitar, stimulează procesele de biosinteză a colagenului, hormonilor steroidici şi a unor neurotransmiţători. Vitamina C nu se sintetizează în organismul uman, fiind necesar aportul exogen. Doza de 10 mg/zi previne avitaminoza C, însă raţia zilnică recomandată pentru un adult este de 60 mg.
Lipsa vitaminei C din organism conduce la scorbut, denumită şi boala marinarilor. Manifestările de început ale acestei boli includ oboseală, slăbiciune, dureri musculare şi articulare. În stadii mai avansate, scorbutul se caracterizează prin anemie, sângerare a gingiilor, hemoragii sub piele sau la nivelul organelor şi întârziere a vindecării rănilor. Persoanele în vârstă și izolate, precum și copiii care suferă de tulburări din spectrul autismului sunt în mod deosebit vulnerabili în fața acestei boli.
Boala marinarilor
Necesitatea includerii alimentelor vegetale sau cărnii în alimentaţie pentru prevenirea apariției bolilor a fost cunoscută de către oameni încă vremurile antice. Unele manifestări specifice bolii scorbutice sunt recunoscute încă din secolul IV, de către părintele medicinei, Hipocrate . Încă de la mijlocul secolului XVIII s-a observat faptul că sucul de lămâie şi de lime poate preveni apariţia scorbutului la marinari. Se credea că proprietăţile acidului aduc aceste avantaje. De asemenea, în aceeaşi perioadă, James Lind a demonstrat că sucul de citrice proaspete vindecă scorbutul.
Scorbutul a fost observat la soldații romani, precum și în Egipt, cel mai frecvent fiind întâlnită în rândul marinarilor, dar și la copii. Terapia folosită de medicii acelor timpuri pentru a trata și a evita apariția acestei boli consta în consumul de citrice, legume și plante verzi. Ca urmare a acestui aspect, din 1796, în alimentația marinarilor britanici a apărut obligatoriu lămâia și alte fructe.
Simptome
Scorbutul se manifestă în stadiile incipiente prin hiperkeratoză foliculară şi hemoragii peteşiale. În stadiile avansate apar hemoragii gingivale asociate frecvent cu infecţii, retracţii gingivale şi căderea dinţilor, cicatrizare tegumentară întârziată, dureri osoase, atrofii musculare, iritabilitate, depresie sau isterie. Anemia este frecvent întâlnită în scorbut, fie macrocitară, fie hipocromă microcitară.
Simptomatologie:
- Pete hemoragice la nivelul coapselor inferioare, cu evoluție spre abdomen și brațe
- Hemoragii
- Gingivoragii
- Limbă de culoare violet albastră, denumită limbă scorbutică
- Căderea dinților
- Osteoporoză
- Dureri articulare
- Alopecie
- Scăderea secreției glandelor salivare si lacrimale
Cauze și complicații
Scorbutul este cauzat de deficitul prelungit de vitamina C, determinând o sinteză anormală a colagenului. Scorbutul apare când vitamina C lipsește de cel puțin trei luni și când corpul are o rezervă de vitamină sub 350 mg. Scorbutul este una dintre bolile care apar odată cu malnutriția și încă este larg răspândit în zonele sărace.
Poate fi cauzat de un aport alimentar insuficient, malabsorbție, creșterea necesităților sau eliminarea excesivă. Categorii de risc: persoanele vârstnice, alcoolici, pacienți cu malabsorbție cronică, cei hrăniți parenteral, dializați, cei cu sindromul intestinului iritabil sau boala Wipple.
În absența tratamentului pecoce există riscul crescut de apariție a complicațiilor, boala prezentând o evoluție rapidă spre deces. Complicațiile sorbutului sunt multiple precum: hemoragii subcutanate, peteșii, vindecarea dificilă a rănilor, anemie feriprivă, creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare, creșterea riscului de infecții bacteriene și virale, leziuni osoase, pierderea dinților, oboseală, încetinirea creșterii și dezvoltării organismului, hiperkeratoza foliculilor piloși, leziuni hemoragice la nivelul unghiilor, inflamarea gingiilor și friabilitatea acestora.
Diagnostic
Analize de laborator: nivelul de vitamina C din plasmă și din leucocite. Radiografia osoasă este utilă pentru diagnosticarea deficitului sever de vitamină C în copilărie.
Tratament
Manifestările scorbutului se ameliorează în câteva săptămâni dacă se administrează adecvat vitamina C. Prevenirea scorbutului se realizeazǎ prin asigurarea necesarului de vitamina C. Pacientul trebuie instruit să consume alimente cât mai diversificate, bogate în vitamine și minerale.
Sursele de vitamina C:
Fructe: citrice, căpșuni, kiwi, pepene galben, coacăze negre, coacăze roșii, agrișe, ananas, fragi, zmeură, gutui, caise, pepene galben, piersici, pere, afine, măceșe
*Legume: *ardei verde, ardei roșu, varză de bruxelles, broccoli, varză, varză roșie, păstârnac, roșii proaspete, pastă de tomate, suc de roșii, cartofi, spanac, mazăre, hrean proaspăt, pătrunjel, lobodă, mărar, urzici, conopidă, ceapă, vinete, dovleac, fasole verde, ridichi, sfeclă
