Psoriazisul, a 5-a cea mai importantă boală cronică netransmisibilă
Psoriazisul este o boală cronică, inflamatorie, sistemică, cu afectare cutanată şi cu posibilitatea afectării articulare. O boală cronică, sistemică, care afectează nu doar pielea, ci şi alte organe, ducând frecvent la complicaţii. Psoriazisul nu este o boală contagioasă. Psoriazisul poate fi controlat!
Cuprins articol
Ce este psoriazisul?
Psoriazisul este o afecțiune cronică, inflamatorie, determinată genetic, care se manifestă pe piele, dar care are de multe ori cauze și manifestări sistemice. Psoriazisul este caracterizat de apariția pe piele a unor pete roșiatice, proeminente, bine definite, acoperite de scuame (coji) alb sidefii.
Există numeroase tipuri de psoriazis și acestea se disting adesea, după localizarea sau aspectul leziunilor. Prezența și poziționarea plăcilor tegumentare de psoriazis pot varia – anumite persoane pot avea o singură placă de psoriazis într-o parte determinată a corpului, în timp ce alte persoane pot avea psoriazis pe toată suprafața corpului. În 60-70% dintre cazuri, psoriazisul este însoțit și de mâncărimi ale pielii.
Persoanele cu această afecțiune prezintă sau pot dezvolta comorbidități (afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni oculare, afecțiuni articulare, diabet, obezitate, boala Crohn) care o transformă într-o boală cu răsunet sistemic.
Netratat se asociază cu: depresia, stresul, frustarea și afectează relațiile pacientului cu familia, prieteni, etc.
Implicații psiho-sociale
Psoriazisul a fost declarat de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a 5-a cea mai importantă boală cronică netransmisibilă, împreună cu boli precum diabetul, cancerul, bolile cardiovasculare sau respiratorii. Este o afecţiune complexă, cu multe boli asociate şibmanifestările sale se regăsesc dincolo de suprafața vizibilă a pielii. Ca urmare a stigmei asociate, boala arebimplicații severe la nivel psihosocial şi profesional, persoanele cu psoriazis fiind uneori discriminate şi izolate.
- 43% dintre bolnavi consideră că psoriazisul este o”ruşine socială”
- 60% dintre pacienţi suferă de episoade depresive
- 1 din 3 bolnavi a avut un gând suicidal într-un anumit moment
- 50% dintre pacienţi relatează o calitate a vieţii scăzută din cauza discriminării la locul de muncă
- 62% dintre pacienţi se confruntă cu probleme financiare din cauza bolii
Psoriazisul prezintă consecinţe extrem de importante şi la nivel socio-economic: pacienţii cu psoriazis sever ratează anual în medie între 3 şi 26 de zile de muncă, în timp ce 23% dintre aceştia afirmă că psoriazisul a influenţat alegerea unei cariere profesionale.
Incidența acestei afecțiuni este cuprinsă între 3 și 5%. Deși boala este cunoscută încă de pe vremea lui Hipocrat, nu se cunoaște încă un tratament curativ pentru această afecțiune. Se cunosc mai multe metode terapeutice care pot reduce sau aproape să elimine simptomele de psoriazis, astfel ca pacientul să ducă o viaţă aproape normală. Nu există o singură modalitate de tratament pentru toţi pacienţii, dar oricare din metodele alese are un efect asupra evoluţiei bolii.
Psoriazisul nu poate fi considerat o simplă boală dermatologică. Abordarea trebuie făcută din punct de vedere multidisciplinar. Din echipa multidisciplinară trebuie să facă parte dermatologul, medicul de familie, psihologul, iar, în funcţie de comorbidităţi, şi reumatologul, cardiologul, diabetologul etc.
Cauze și simptome
Psoriazisul este o afecţiune cutanată cronică, care apare pe un fond genetic, sub influenţa anumitor factori declanşatori. Boala afectează în proporţii egale la femei şi bărbaţi, vârsta medie de debut fiind în general situată în intervalul 15-30 de ani, însă poate să apară la orice vârstă, inclusiv la copii. Cauzele exacte ale psoriazisului nu sunt cunoscute. Este însă confirmat faptul că boala este legată de sistemul imunitar şi că există o predispoziţie genetică de a dezvolta această afecţiune, iar stresul mental şi emoţional este un factor important care determină exacerbarea bolii.
Printre cele mai comune simptome se numără:
- leziuni roşii, inflamate, la nivelul pielii, cu forme şi dimensiuni variate, bine delimitate;
- scuame (cruste) alb-sidefii la nivelul leziunilor, care se detaşează cu uşurinţă;
- piele uscată, uneori poate crăpa şi sângera;
- senzaţie de mâncărime, iritaţie sau arsură.
Zonele pe care apar de obicei leziunile sunt coatele, genunchii, scalpul, regiunea lombară a spatelui. În anumite cazuri, psoriazisul se poate extinde şi la nivelul unghiilor sau palmelor sau pe oricare regiune corporală.
Psoriazisul este mai mult decât o boală de piele, este o afecţiune care trece de bariera tegumentului şi are multe comorbidităţi. Astfel, un pacient cu psoriazis vulgar riscă să aibă o gravitate a bolii asociate de câteva ori mai mare decât un pacient fără această afecţiune.
Tipuri de psoriazis
Psoriazis cu plăci: este cea mai comună formă de psoriazis și se manifestă prin apariția unor leziuni roșii ușor ridicate, acoperite de celule albe de piele moartă. Sunt de obicei dureroase și provoacă mâncărimi, se pot crăpa și sângera. Apar cu precădere pe scalp, genunchi, coate și spate.
Psoriazis gutos: se manifestă prin leziuni mici rotunde, ce apar în general în copilărie sau adolescență și sunt generate de infecții streptococice. Este a doua cea mai comună formă de psoriazis.
Psoriazis pustular: se manifestă prin apariția unor pustule albe neinfecțioase înconjurate de piele roșie (ca niște bășici). Cel mai frecvent apare pe mâini sau picioare. Nu este o infecție și nu este contagios.
Psoriazis eritodermic: este o formă severă de psoriasis. Se manifestă cu pete roșii pe zone extinse din corp, provocând mâncărimi și exfolierea pielii. Este o afecțiune foarte rară.
Psoriazisul și sindromul metabolic
Psoriazisul are ca factor de risc sindromul metabolic, întâlnit din ce în ce mai frecvent. Relaţia dintre psoriazis şi sindromul metabolic este probabil bidirecţională, cu psoriazisul care favorizează sindromul metabolic şi sindromul metabolic care predispune la psoriazis, ambele având un deficit de vitamina D, hormon esenţial ce are implicaţii în patofiziologia comună precum inflamaţia cronică. Este des întâlnit deficitul de vitamina D la pacienţii cu ambele afecţiuni, dar poate fi întâlnit destul de frecvent şi separat, la fiecare afecţiune în parte. Este necesară o atenţie sporită asupra corelării administrării vitaminei D cu tratamentul topic şi sistemic al psoriazisului, inclusiv cu tratamentul sin dromului metabolic.
Nivelul vitaminei D poate fi influenţat prin trei surse: expunerea la soare (prin razele UVB), alimente (cum ar fi peştele) şi suplimente alimentare. Nivelul scăzut de vitamina D poate juca un rol în patogeneza psoriazisului şi în riscul crescut de osteoporoză. Aşa cum osteoporoza are o etiologie multifactorială, psoriazisul poate fi printre factorii declanşatori sau poate facilita osteoporoza, în special la femeile cu psoriazis, prin intermediul mai multor mecanisme, cum ar fi un nivel al vitaminei D scăzut în sânge şi un nivel al inflamaţiei crescut.
Sindrom metabolic
Sindromul metabolic este reprezentat printr-un cumul de afecţiuni cum ar fi: obezitate (indice de masă corporală crescut), valoarea glicemică crescută (diabet zaharat), valoarea colesterolului, valoarea trigliceridelor, hipertensiunea arterială (boli cardiovasculare).
Deficienţa de vitamina D este frecventă în populaţie şi în bolile degenerative. O serie de studii epidemiologice au stabilit o asociere puternică între deficitul de vitamina D şi factorii de risc ai sindromului metabolic, iar studiile clinice şi intervenţionale au indicat, de asemenea, că sindromul metabolic şi mortalitatea sunt asociate cu insuficienţa vitaminei D.
Corectarea statusului vitaminei D prin expunerea la soare şi aportul crescut de alimente ce conţin vitamina D sau prin suplimente se traduce prin inversarea mai multor componente ale sindromului metabolic, în special inversarea scăderii HDL-colesterol şi a tensiunii arteriale crescute, oferind o intervenţie promiţătoare non-farmacologică în prevenirea sindromului metabolic.
Soluții de tratament
În vederea unui bun management al bolii, care să permită pacientului să ducă o viaţă normală, diagnosticarea precoce joacă un rol extrem de important. În baza leziunilor cutanate, medicul dermatolog este cel care poate stabili diagnosticul şi numai cu ajutorul său boala se poate ţine sub control.
Prin urmarea tratamentului potrivit, care constă de la tratamente locale până la cele mai noi soluţii de tratament biologic, administrat doar la recomandarea medicului, şi prin vizitele regulate la medic, leziunile pot dispărea. Tratamentele sunt accesibile, unele sunt compensate, iar altele sunt gratuite.
Stilul de viaţă joacă, de asemenea, un rol foarte important în procesul de gestionare a psoriazisului şi constă într-o dietă echilibrată, mişcare, gestionarea stresului şi o stare mentală pozitivă. Arsurile solare duc la agravarea evoluției bolii, astfel încât expunerea la soare trebuie să fie limitată.
Simptomele caracteristice afecțiunii pot fi ameliorate prin tratament suportiv care include fototerapia cu raze ultraviolete A sau B, medicația orală sau topică.
În general formele de psoriazis sunt ușoare, necesitând aplicarea unor loțiuni, creme sau unguente menite să hidrateze corespunzător pielea. Aceste produse conțin retinoizi, analogi ai vitaminei D, corticosteroizi, retinoizi, piritiona de zinc sau anthralinul. În cazul psoriazisului localizat la nivelul scalpului se folosesc uleiuri, sprayuri sau șampoane speciale. Cazurile severe de psoriazis necesită instituirea unui tratament medicamentos systemic.
