Leptospiroza – generalități, semne și simptome, analize medicale

Leptospiroza este o boală bacteriană care poate afecta omul și animalele. Este cauzată de o spirochetă patogenă din genul Leptospira.

Epidemiologie

Leptospira este foarte răspândită în natură, mai frecventă în regiunile tropicale și subtropicale, în special în sezonul ploios, dar și în zonele temperate. Rezervorul e reprezentat de animale sălbatice și domestice, care pot fi infectate fără să manifeste clinic boala, șobolanii fiind cea mai frecventă sursă. Leptospirele sunt excretate de către animale prin urină și supraviețuiesc în apă, sol umed, vegetație.

Mod de transmitere

Omul se poate infecta prin contactul cu urina sau alte lichide biologice ale animalului infectat sau prin contactul cu apa, solul sau mâncarea contaminate cu urina animalelor infectate. Leptospira pătrunde în corpul omului prin piele sau mucoase, în special dacă prezintă leziuni, sau prin consumul de apă contaminată. Leptospira poate fi de asemenea transmisă fătului în timpul sarcinii, de la mama infectată.

Semne și simptome

Perioada de incubație este între 2 și 30 de zile. Majoritatea pacienților fac o formă ușoară, fără icter, dar 5-10% fac o formă severă a bolii. Boala evoluează în 2 faze: prima fază, acută (septicemică), ce durează o săptămână și a doua fază, imună, caracterizată de producerea anticorpilor și eliminarea leptospirei în urină.

Manifestările sunt variabile: durere de cap, febră, dureri musculare, inflamații oculare, erupție cutanată, icter, grețuri, vărsături, dureri abdominale, ficat și splina mărite, diaree, tuse, meningită, insuficiență renală, afectare cardiacă. Infecția cu Leptospira în timpul sarcinii poate afecta grav fătul. Diagnosticul de laborator Diagnosticul leptopirozei se face prin diferite teste de laborator, în funcție de stadiul bolii, care cuprind:

• metode moleculare (PCR) pentru detecția ADN-ului Leptospirei în lichide biologice (de exemplu: sânge, lichid cefalorahidian);
• analize medicale pentru detectarea anticorpilor anti-Leptospira în sânge – cele mai frecvent utilizate;
• cultura din sânge, pe medii speciale – mai rar utilizată.

Analize medicale utile

Bibliografie

1. Haake, D.A., and Levett, P.N. (2015). Leptospirosis in Humans. Curr Top Microbiol Immunol 387, 65–97.
2. Leptospirosis. (2019). CDC. Sursa: https://www.cdc.gov/leptospirosis/index.html
3. Gompf S.G. (2018). Leptospirosis: Practice Essentials, Background, Pathophysiology. Sursa: https://emedicine.medscape.com/article/220563-overview
4. CDC