Vitamina K: beneficii, carență și doză recomandată
Vitamina K este cunoscută sub numele de „vitamina de coagulare a sângelui” sau vitamină coagulantă, pentru rolul său important în vindecarea rănilor. „K” este derivat din cuvântul german pentru coagulare.
Vitamina K joacă un rol important în buna funcționare a organismului, fiind la fel de importantă ca vitaminele A, D sau E. Dintre vitaminele liposolubile, vitamina K este cea mai recent descoperită. Mai specific, vitamina K contribuie la sănătatea sistemului osos sau cardiovascular, iar beneficiile acesteia sunt încă investigate.
Cuprins articol
Tipuri de vitamina K
Există trei forme de vitamin K:
- K1 (filochinona)
- K2 (menachinona)
- K3 (menadiona)
Toate cele 3 forme ale sale contribuie la metabolismul calciului în organism.
Vitamina K1 facilitează transportul calciului în sânge, contribuind la coagularea sănătoasă a sângelui.
O acțiune similară are și vitamina K3, aceasta fiind o formă de sinteză a vitaminei K1. Vitamina K3 este administrată nou-născuților în primele zile de viață, o categorie deosebit de expusă la deficitul de vitamina K. Laptele matern este sărac în această vitamină, iar pentru a evita sângerările intracraniene se recomandă administrarea unei doze imediat după naștere.
În absența vitaminelor K si D, calciul nu este folosit în mod eficient de organism, situație în care acesta poate fi transformat în calculi renali și poate fi asociat anumitor afecțiuni cardiovasculare (depuneri în interiorul vaselor de sânge).
Cele mai bogate surse naturale de vitamina K
- Alimente vegetale ce conțin vitamina K: cruciferele, kale, spanacul, frunzele de nap, varza de Bruxelles, broccoli, sparanghelul, salata verde, varza murată, boabele de soia, murăturile, dovleacul, semințele de pin, afinele, fasolea verde, prunele, kiwi, uleiul de boabe de soia, avocado, mazărea verde, pătrunjelul, frunzele de sfeclă.
- Alimente de origine animală ce conțin vitamina K: ficatul de vită, cotletele de porc, carnea de pui, pasta din ficat de gâscă, brânzeturile tari/solide, brânzeturile moi, baconul, carnea de vită tocată, ficatul de porc, pieptul de rață, rinichii de vită, ficatul de pui, gălbenușul, brânza cheddar, brânza cu mucegai albastru, laptele integral, untul, smântâna.
- Alte categorii de produse: ceaiul verde, germenii de grâu, soia, boabele de muștar, frunzele de păpădie
Suplimente alimentare cu vitamina K
Majoritatea oamenilor obțin suficientă vitamină K prin alimente. Persoanele cu nivel scăzut de vitamină K, din cauza unei diete sărace în legume cu frunze verzi, pot beneficia de suplimente.
Deoarece cantitatea de vitamina K din suplimente este mult mai mare decât cea din alimente, discutați cu medicul înainte de a începe să luați un supliment.
Doza zilnică recomandată
În primele patru zile de viaţă, nou-născutul are nevoie de o cantitate foarte mare de vitamină K deoarece nu posedă o floră intestinală capabilă să asigure sursa de vitamină endogenă.
În cazul tratamentelor cu antibiotice şi sulfamide este necesară asigurarea necesarului zilnic prin suplimentarea lui cu vitamină K exogenă, administrată intravenos.
Necesarul zilnic este în strânsă interdependenţă cu temperatura mediului ambiant, fiind mult mai crescut în anotimpurile călduroase.
Vitamina K este măsurată în micrograme (mcg).
- Sugari (0-6 luni) – 2 mcg
- Sugari (de la 6 luni la 1 an) – 2,5 mcg
- Copii (1-3 ani) – 30 mcg
- Copii (4-8 ani) – 55 mcg
- Copii (9-13 ani) – 60 mcg
- Copii (14-18 ani) – 75 mcg
- Bărbați (cu vârsta de 19 ani și peste) – 120 mcg
- Femei (cu vârsta de 19 ani și peste) – 90 mcg
- Femei gravide și care alăptează – 90 mcg
Carența de vitamina K
Deficitul de vitamina K este rar la adult și poate fi determinat de malabsorbția de lipide (insuficiența pancreatică), dezechilibrul florei intestinale după antibioticoterapie prelungită. La nou născut poate apare un sindrom hemoragipar postpartum din cauza unui transfer deficitar de vitamina K transplacentar și de aceeea se administreaza vitamina K intramuscular profilactic.
Manifestările deficitului de vitamina K
- Coagulare deficitară a sângelui;
- Hemoragii nazale;
- Scaun și urină cu sânge;
- Menstruație cu sângerare abundentă;
- Sângerare intensă la tăietură;
- Apariția vânătăilor fără motiv;
- Fragilitate la nivel osos;
- Anemii;
- Hemoragii interne;
- Sângerări gingivale.
Carențele de vitamina K pot fi o consecință a dietei alimentare sărăcăcioase în alimente care o conțin, dar și a bolilor de ficat sau a bolii Crohn.
Osteoporoza este o altă boală care poate să aibă drept cauza principală un aport inadecvat de vitamina K. Prin urmare, mai ales după vârsta de 40 de ani, este esențial să consumăm produse bogate în vitamina K.
Beneficii
Rolul esenţial al vitaminelor K se manifestă asupra sistemului de coagulare a sângelui. Vitamina K este o vitamină esențială liposolibilă, care joacă un rol important în menținerea sănătății oaselor și a inimii. Ea este una dintre principalele vitamine implicate în mineralizarea oaselor și în coagularea sângelui. În plus, ea ajută la menținerea funcționării creierului, la menținerea unui metabolism optim și poate proteja împotriva cancerului.
Datorită acțiunilor sale, vitamina K are efecte benefice în:
- homeostazia coagulării, reducând riscul de hemoragii gastrointestinale, epistaxis, sângerări gingivale
- procesul de mineralizare și formare osoasă, reducând riscul de fracturi
- previne riscul de calcificare vasculară la nivelul leziunilor ateromatoase, reducând incidența complicațiilor aterosclerotice
Vitamina K este vitală în lupta împotriva COVID-19
Cercetătorii olandezi au găsit o posibilă legătură între deficiența de vitamina K şi cele mai grave efecte ale coronavirusului. Studiile medicale arată că pacienții bolnavi de Covid-19 ce au avut nevoie de spitalizare au avut un deficit de vitamina K2.
Vitamin K joacă un rol în activarea proteinelor care previn tromboza și protejează elasticitatea plămânilor. Un nivel scăzut de vitamina K poate, prin urmare, agrava problemele respiratorii și mări riscul de complicații la pacienții cu Covid-19.
Covid-19 provoacă coagularea sângelui şi duce la degradarea fibrelor elastice din plămâni. Vitamina K, ingerată prin alimente şi absorbită în tractul gastro-intestinal, ajută la producerea de proteine care reglează coagularea şi pot proteja împotriva bolilor pulmonare.
Sursă foto: Shutterstock
