Coprocultură
Generalităţi
Boala diareică este, după bolile cardiovasculare, a doua cauză de deces la scară globală şi rămâne al treilea frecvent sindrom întâlnit în practica medicală.
În multe ţări în curs de dezvoltare este prima cauză de mortalitate infantilă.
Apariţia şi contaminarea cu anumite microorganisme (bacterii, viruși sau paraziți), în familie sau colectivităţi, urmată de interacţiunea dintre factorii locali (aciditatea gastrică, imunitatea locală intestinală - IgA secretor, motilitatea intestinală, secreţia de mucus , microflora saprofită intestinală) şi virulenţa germenilor, determină tabloul clinic şi severitatea bolii.
Sindromul diareic se caracterizează prin scaune frecvente (3-40/zi), de consistență redusă , uneori apoasă. Din cauza pierderilor lichidiene masive pacientul se poate deshidrata. Deshidratarea este periculoasă mai ales la vârstnici, copii mici, gravide.
Alte simptome pot fi dureri/crampe abdominale, balonare, febră, vărsături, prezența de mucus/sânge în scaun.
Concluzii
Testul este indicat în diagnosticul agenților patogeni din afecțiunile gastrointestinale, iar rezultatele sunt menite a fi utilizate împreună cu alte date clinice și epidemiologice și alte teste medicale de laborator.
Rezultatele negative obținute în cazul unui sindrom diareic pot fi datorate unei infecții cu patogeni nedetectați de acest test sau unor cauze neinfecțioase, cum ar fi colita ulcerativă, boală inflamatorie intestinală sau boala Crohn.
Paneluri de specifice de biologie moleculară pentru diagnosticul diareilor
Utilizarea panelurilor de biologie moleculară pentru detectarea patogenilor fecali este, de asemenea, utilă în detectarea și identificarea etiologiei diareilor acute în cazul focarelor infecţioase.
Metode și materiale folosite
- SinonimeCultură din materii fecale (cu antibiogramă dacă este cazul)
- MetodaCultură
- Material uzualmaterii fecale - coprorecoltor fără mediu de transport/Cary Blair lichid/solid
- Transport (temp. °C)18 - 25
- Stabilitatea probei2 ore la 18-25°C fără mediu de transport, 1 zi la 18-25°C cu mediu de transport
- Cantitate minimă1 g
- Frecvențazilnic
- Observații
Recoltarea trebuie efectuată înainte de începerea unui tratament antibiotic. Pentru monitorizarea răspunsului la tratamentul antibiotic, se recomandă recoltarea după 2 - 7 zile de la ultimă doză de antibiotic administrată.
Atunci când recoltarea se efectuează sub tratament antibiotic, acest lucru trebuie precizat, precum şi antibioticul administrat.
Vă rugăm să menționați dacă sunteți însărcinată, deoarece în cazul în care este necesară efectuarea antibiogramei această informaţie este deosebit de utilă pentru a putea alege un panel de antibiotice extins.
În cazul unui rezultat pozitiv, se realizează automat antibiograma.