Răceală vs gripă: diferențe, simptome, tratament

Atât gripa, cât și răceala sunt afecțiuni respiratorii, însă sunt cauzate de viruși diferiți. Deoarece ambele boli au simptome asemănătoare, este ușor de făcut confuzie.

De regulă, gripa este mai complexă și mai problematică decât răceala obișnuită, iar simptomele sunt mai intense. De asemenea, răceala nu poate duce la complicații mai grave, așa cum sunt pneumonia sau infecțiile bacteriene care necesită spitalizare. În special în rândul persoanelor vulnerabile, care au alte afecțiuni cronice și care nu sunt vaccinate, gripa poate fi foarte periculoasă.

În continuare, poți citi o comparație, în paralel, a cauzelor, simptomelor, modului de transmitere, simptomelor și tratamentului asociate gripei, respectiv răcelii.

Care sunt cauzele: gripă vs răceală

Principala diferență dintre gripă și răceală este cauza care stă la apariția bolii. Poți citi mai jos mai multe detalii despre fiecare în parte.

Cauzele gripei

Gripa este provocată, în general, de trei virusuri gripale cu mai multe tulpini. Acestea sunt virusul A, B și C, acesta din urmă fiind într-o formă ușoară care nu cauzează epidemie. Există, însă, mai multe tulpini virale ale virusurilor gripale A și B, care duc la apariția epidemiilor anuale. Drept urmare, în fiecare an este produs un nou vaccin antigripal, ce combină trei tulpini ale virusurilor gripale A și B, care circulă cel mai frecvent în rândul populației.

Dacă ai mai avut gripă în trecut, corpul a produs deja anticorpii pentru acea tulpină a virusului. În cazul în care o viitoare gripă este similară celei pe care ai avut-o, organismul, prin celulele imunitare, poate preveni reinfectarea sau poate reduce din severitatea simptomelor. Foarte important de știut este că nivelul anticorpilor din organism scade în timp, astfel că vaccinarea periodică reprezintă principala măsură preventivă, doctorii recomandând-o mai ales pentru persoanele vulnerabile.

Cauzele răcelii

Răceala poate fi cauzată de aproximativ 200 de viruși, însă, în majoritatea cazurilor, este vorba de rinovirusuri. Într-o mai mică măsură, răceala poate fi cauzată de coronavirusuri. Se crede că până la șase tulpini de coronavirus afectează omul, iar acestea pot cauza simptome ușoare sau moderate ale sindromului respirator sever acut, întâlnit mai ales în Orientul Mijlociu.

Alte posibile cauze ale răcelii sunt virusul parainfluenza (HPIV), adenovirusurile și virusul respirator sincițial (RSV). Aceste trei grupe de viruși pot cauza simptome ușoare la adulți și probleme respiratorii severe la copii, vârstnici și alte persoane cu sistemul imunitar compromis. Copiii născuți prematur, persoanele cu astm, cele care au boli de plămâni sau afecțiuni cardiovasculare au un risc mai mare de complicații precum bronșita sau pneumonia.

Care sunt factorii de risc: gripă vs răceală

Pe lângă cauzele infecției, o serie de factori de risc cresc probabilitatea de apariție a gripei sau răcelii.

Factori de risc pentru gripă

Pe lista factorilor de risc pentru gripă se află:

• Vârsta – gripa apare mai ales la copiii sub 12 ani și adulții de peste 65 de ani;
• Stilul de viață sau locul de muncă – persoanele instituționalizate sau cele care lucrează în medii aglomerate au un risc mai mare de infectare;
• Imunitatea scăzută – persoanele care fac chimioterapie, cele care sunt infectate cu HIV sau care urmează tratament după transplantul de organe au o probabilitate mai mare de infecție cu virusul gripal;
• Anumite afecțiuni – astmul, diabetul, bolile neurologice sau afecțiunile cardiovasculare cresc riscul de infecție;
• Sarcina – gravidele care au gripă au un risc mai mare de complicații;
• Obezitatea – crește riscul de infecție și poate intensifica simptomele;
• Administrarea de aspirină tinerilor sub 19 ani – tinerii care urmează un tratament pe termen lung cu aspirină au un risc de a dezvolta sindromul Reye, dacă sunt infectați cu virusul gripal.

Citește și

Depistarea afecțiunilor cardiovasculare

Factori de risc pentru răceală

Factorii de risc ce cresc probabilitatea de apariție a răcelii includ:

• Vârsta – copiii mai mici de 6 ani răcesc mai des;
• Imunitatea slăbită pe fondul unor afecțiuni cronice (diabet, boli de inimă, insuficiență renală, afecțiuni pulmonare etc.);
• Momentul anului – există un risc mai mare de răceală iarna, deoarece petrecem mai mult timp în interior și putem intra în contact cu persoane infectate;
• Fumatul – există o probabilitate mai mare de a avea răceală dacă ai fost expus direct sau indirect fumului de țigară. De asemenea, fumatul intensifică simptomele asociate răcelii.

Cum se transmit gripa și răceala

Atât gripa, cât și răceala au un mod de transmitere similar, prin tuse și strănut sau prin contact direct cu suprafețe contaminate.

Cea mai simplă modalitate de transmitere a răcelii sau gripei este de la o persoană la alta, atunci când acestea se află la o distanță mai mică de 1,8 metri. În general, virusul se transmite mai ales prin contactul cu picături din aer provenite de la persoane care tușesc, strănută sau vorbesc. Aceste picături pot ajunge pe gura sau nasul persoanelor din jur ori pot fi inhalate și ajung în plămâni. În cazuri ceva mai rare, virusul se ia la contactul cu suprafețele, urmat de atingerea gurii, a nasului sau a ochilor.

Persoanele bolnave sunt contagioase la 3-4 zile după debutul bolii, iar în cazul adulților sănătoși care s-au infectat, virusul poate fi transmis mai departe cu o zi înainte de apariția simptomelor și până la 5-7 zile după. Copiii și persoanele cu sistemul imunitar slăbit pot transmite virusul chiar la mai mult de șapte zile de la apariția primelor simptome.

Cum debutează: gripa vs răceala

Chiar și în ceea ce privește debutul bolii, există o serie de diferențe între gripă și răceală. Astfel, gripa debutează brusc și violent, cu febră de 39-40 de grade Celsius și stări de oboseală, frisoane, tuse uscată, dureri puternice de cap, dureri oculare și roșu în gât. Pot, de asemenea, apărea dureri musculare și o stare generală de slăbiciune, manifestată prin dureri osoase și abdominale. Există inclusiv situații de gripă cu stări de greață și vărsături, diaree sau eczeme ale nasului sau buzelor.

Prin comparație, răceala debutează cu stări de oboseală, dureri ușoare de cap, strănut, răgușeală, senzația de mâncărime la nivelul scalpului, dureri de gât. Mai apoi, apar iritații ale cavității bucale, o creștere a consistenței mucozității nazale și o paloare ușoară a pielii.

Care sunt simptomele: gripă vs răceală

Deși există câteva puncte comune între gripă și răceală, afecțiunile sunt produse de viruși diferiți, iar simptomele pot fi diferite.

În cazul gripei, simptomele apar după aproximativ trei zile de la infectare și dispar, de regulă, într-o săptămână, deși starea de oboseală poate persista mai mult. Printre simptome se află:

• Febră bruscă de 38-40 de grade Celsius;
• Dureri musculare;
• Frisoane;
• Transpirație abundentă;
• Oboseală;
• Tuse seacă;
• Durere de gât;
• Secreții nazale;
• Dureri musculare;
• Pierderea apetitului;
• Rar, diaree și vărsături, mai ales la copii.

Răceala se manifestă prin:

• Secreții nazale abundente;
• Nas înfundat;
• Durere în gât;
• Tuse;
• Strănut;
• Febră ușoară;
• Ochi roșii;
• Dureri de cap de intensitate ușoară spre medie.

Simptomele răcelii apar în decurs de două zile și se ameliorează după 7-10 zile. Unele răceli, însă, pot dura până la trei săptămâni. Simptomele în sine nu sunt cauzate de infecție, ci de încercarea sistemului imunitar de a o elimina.

Când trebuie să mergi la medic dacă ai simptome de gripă sau de răceală

În cazul adulților fără boli cronice, răceala sau gripa poate fi tratată acasă. Excepție fac situațiile în care simptomele par a se agrava după primele două zile sau febra nu scade în urma administrării de medicamente antitermice. Situațiile în care simptomele sunt intense (febră mare) și este vorba despre o stare generală proastă, care nu se îmbunătățește cu trecerea orelor sau zilelor necesită intervenția imediată a medicului. Indiferent de intensitatea simptomelor, copiii, bolnavii cronic, persoanele de peste 65 de ani, gravidele și lăuzele ar trebui să se adreseze medicului, deoarece pot apărea complicații chiar și în urma unei banale răceli.

Este bine să ne adresăm medicului de la început, în orice situație de boală. Dar, dacă simptomele sunt specifice unei răceli ușoare și pacientul este adult fără boli cronice, aceasta poate fi tratată și la domiciliu, cu tratamente simptomatice în primele două zile, urmând a ne adresa medicului dacă simptomele se agravează sau febra nu cedează la medicamentele antitermice. În cazul în care simptomele sunt zgomotoase, cu febră mare, stare generală proastă, tuse productivă puternică sau alte simptome alarmante, ne vom adresa medicului imediat.

Semnele unei crize la adulți includ durere severă în piept, dureri de cap persistente și intense, dificultăți respiratorii, vărsături repetate, amețeală și stare de confuzie. Dacă apar astfel de simptome, este necesar să se apeleze 112.

Semne la copii că trebuie să mergi la urgență

La copii, semnele unei urgențe includ:

• Dificultăți respiratorii sau respirație rapidă care nu dă semne de ameliorare;
• Culoarea pielii albăstruie;
• Deshidratare (fără urină mai mult de opt ore) și refuzul lichidelor;
• Letargie și imposibilitatea unei interacțiuni normale;
• Dureri în piept;
• Stare de iritabilitate;
• Dureri musculare severe (copilul nu merge);
• Simptomele se îmbunătățesc sau se agravează brusc;
• Erupții cutanate însoțite de febră;
• Convulsii;
• Agravarea simptomelor în cazul copiilor cu afecțiuni cronice.

Cum se tratează: gripa vs răceala

Gripa și răceala pot necesita forme de tratament diferite (vezi mai jos), însă nu sunt recomandate antibioticele. Acestea sunt indicate doar la recomandarea medicului și numai pentru a trata complicațiile gripei (atunci când acestea apar) și nu gripa în sine.

Cum tratezi gripa

În general, majoritatea cazurilor de gripă necesită consumul de lichide (apă, ceai, supe calde) și multă odihnă. Dacă infecția este severă sau dacă apar complicații, doctorul poate recomanda un medicament antiviral precum oseltamivir, zanamivir, peravimir sau baloxavir. Acestea pot reduce din durata perioadei de recuperare și previn apariția complicațiilor grave.

Pentru durere, sunt recomandate medicamente precum acetaminofen sau ibuprofen. Copiii și adolescenții nu ar trebui să ia aspirină, deoarece aceasta crește riscul de sindrom Reye, o afecțiune rară cu potențial letal.

Cum tratezi răceala

În general, pentru tratarea răcelii, sunt recomandate:

• Medicamente pentru reducerea durerii, precum acetaminofen sau ibuprofen;
• Decongestionante nazale – adulții le pot folosi până la cinci zile. Folosirea îndelungată poate cauza congestia nazală. Acestea nu ar trebui folosite de copii mai mici de șase ani;
• Sirop de tuse – poate fi luat de adulții fără afecțiuni cronice și de copii mai mari de patru ani.

Este, totuși, de evitat administrarea de medicamente cu aceeași substanță activă, în special în cazul copiilor, deoarece poate duce la supradoză.

Pentru a crește confortul în timpul recuperării după o răceală, încearcă:

• Să bei cât mai multe lichide – apă, suc de fructe, supă limpede. Evită alcoolul și cafeina, deoarece deshidratează;
• Să te odihnești – dacă ești răcit, este bine să eviți să mergi la locul de muncă sau la școală. Pe lângă riscul de a da și altora infecția, medicamentele pe care le iei dau letargie. În mod ideal, te poți odihni în pat;
• Să ajustezi temperatura și umiditatea din cameră – menține camera caldă, dar nu încinsă (o temperatură de 20-23 de grade Celsius este potrivită). Dacă aerul este prea uscat, apelează la un umidificator pentru a aduce vapori de apă; umiditatea moderată poate ajuta la descongestionare și la reducerea tusei;
• Să faci gargară pentru a calma durerea de gât – poți folosi jumătate de linguriță de sare dizolvată într-un pahar de apă caldă.

Cum poate fi prevenită: gripa vs răceala

Cea mai eficientă modalitate de a preveni gripa este vaccinarea. Aceasta este recomandată tuturor persoanelor vulnerabile, începând de la vârsta de șase luni. Vaccinul reduce riscul de infecție, iar în cazul apariției gripei, reduce din severitatea simptomelor. În cazul persoanelor vulnerabile, vaccinarea antigripală reduce riscul de apariție a complicațiilor care ar putea necesita spitalizare.

Pentru răceală nu există un vaccin, însă cele mai la îndemână metode de prevenire a infectării sunt spălarea pe mâini cu apă și săpun și limitarea contactului cu persoanele bolnave și cu suprafețele infectate. De asemenea, menținerea sănătății sistemului imunitar, prin adoptarea unui stil de viață sănătos (marcat de activitate fizică moderată și o alimentație în care predomină fructele bogate în vitamina C și legumele precum ardeiul gras, broccoli sau conopida), este vitală.

Care sunt cele mai vehiculate mituri despre răceală/gripă

Indiferent că vorbim de răceală sau gripă, vei întâlni la tot pasul persoane care cred în mituri fără nicio bază științifică reală. Cum acestea pot face mai mult rău decât bine, am ales unele dintre cele mai vehiculate mituri, alături de câteva explicații.

„Gripa este o răceală mai serioasă”

De multe ori, gripa și răceala sunt interschimbabile, fie răceala este cea serioasă și gripa cea ușoară, fie invers. Adevărul este că gripa nu reprezintă o formă superlativă de răceală, ci o afecțiune diferită, chiar dacă există unele simptome asemănătoare. Cele două boli sunt cauzate de virusuri diferite: gripa debutează brusc și durează aproximativ șapte zile, iar răceala se instalează ceva mai lent și durează între 8-10 zile (majoritatea cazurilor) și 2-3 săptămâni. Totodată, gripa poate fi prevenită prin vaccinare, în timp ce răceala trebuie „dusă pe picioare”, în contextul în care este dificilă crearea unui vaccin din cauza numărului mare de virusuri posibile ce o pot cauza.

„Nu poți da răceală ori gripă altora, dacă tu te simți bine”

Se crede că aproximativ 75% dintre persoanele infectate cu unul dintre virusurile ce cauzează răceala au simptome. Drept urmare, aproximativ 25% dintre persoane pot transmite boala, fără a fi conștiente de acest lucru. În cazul gripei, între 20 și 30% dintre persoane nu au simptome. Cu alte cuvinte, poți transmite virusul, deși nu știi că îl ai, mai ales în sezonul rece, când tindem să petrecem mai mult timp în interior, în apropierea altor persoane.

„Răcești dacă stai în curent, te prinde ploaia ori ieși în frig îmbrăcat subțire”

Atât gripa, cât și răceala pot fi contractate doar prin contactul direct cu virusul care le cauzează. Numărul mai mare de persoane răcite sau gripate în sezonul rece poate fi explicat prin faptul că tindem să petrecem mai mult timp în interior și aerisirea se face mai rar. Astfel, într-o aglomerație, la școală sau la locul de muncă, o persoană bolnavă poate infecta destul de ușor pe cei din jur.

„Dacă ești răcit sau ai gripă, ia antibiotice”

Atât gripa, cât și răceala sunt cauzate de virusuri, astfel că antibioticele, un tratament pentru infecțiile produse de bacterii, nu sunt utile. Totuși, antibioticele pot fi prescrise în cazul în care apare o complicație de natură bacteriană precum otita, bronșita, sinuzita sau pneumonia.

Citește și

Când și cum trebuie administrate antibioticele?

„Dacă ieși afară cu părul ud, vei răci”

Poate că ai auzit acest lucru în copilărie și l-ai spus și tu celor mici. Similar situației în care ieși îmbrăcat subțire, nici dacă ai părul ud nu ai o probabilitate mai mare de a răci. Este nevoie să intri în contract cu o persoană bolnavă sau să atingi o suprafață contaminată pentru a te infecta. Pe de altă parte, expunerea constantă la temperaturi reduse poate reduce puterea sistemului imunitar, într-o oarecare măsură, făcând o persoană mult mai susceptibilă la infecții de orice natură, nu doar virale.

„Te însănătoșești dacă mănânci supă de pui”

Supa de pui caldă calmează gâtul iritat și hidratează organismul, însă nu există o bază științifică ce poate să confirme că ar reduce numărul de zile necesare recuperării sau că ameliorează febra, durerea ori slăbiciunea fizică.

„Nu poți lua gripă sau răceală decât dacă ai contact cu o persoană bolnavă”

Deși în majoritatea cazurilor, virusul gripal sau cel care cauzează apariția răcelii se ia de la o persoană bolnavă, cu sau fără simptome, este posibil să iei virusul de pe o suprafață care este atinsă de mai mulți oameni, așa cum sunt mesele, clanțele, tastatura, telefonul, cafetiera etc. Aparent rinovirusurile, responsabile pentru o mare parte dintre cazurile de răceală, pot supraviețui pe suprafețe de la câteva ore la câteva zile.

„Dacă îți pui încă o pătură pe tine, vei transpira și va trece răceala”

Din păcate, și acest tratament din bătrâni este un mit. Încercarea de a stimula transpirația nu vindecă răceala. Aceasta poate fi cauzată de unul dintre cele peste 200 de virusuri și este nevoie de câteva zile sau chiar săptămâni pentru a părăsi organismul. Deși nu te ajută efectiv să te vindeci de răceală, pătura călduroasă, consumul de lichide calde și bomboanele mentolate îți îmbunătățesc starea generală.

Deși există câteva asemănări între răceală și gripă, acestea sunt două afecțiuni separate, chiar dacă afectează aceleași căi respiratorii. Dacă răceala comună este mai des întâlnită și există șanse mai mici să cauzeze probleme, gripa are potențial periculos mai ales pentru bolnavii cronici, copii, femeile gravide și vârstnici. În acest context, vaccinarea antigripală, precum și spălarea pe mâini pot ajuta la prevenirea infectării.

Analize medicale

Sursa foto: Shutterstock