Dismenoreea (durerea menstruală): tipuri, simptome, cauze, diagnostic, tratament

Dismenoreea este un simptom care afectează multe dintre femeile de vârstă reproductivă şi este definită ca senzaţia de crampă dureroasă la nivelul abdomenului inferior, însoţită de alte simptome cum ar fi durerea de cap, tahicardia, greaţa, vărsături, tremurături sau diareea, toate acestea apărând puţin timp înaintea sau în timpul menstruaţiei.

Dismenoreea poate fi primară şi secundară. Dismenoreea primară se înregistrează în general la fete tinere şi apare imediat dupa menarhă, fără a fi însoţită de condiţii patologice. Dismenoreea secundară apare mai târziu, fiind determinată de condiţii patologice care dau durere în cursul menstruaţiei.

Semne și simptome

Simptomele legate de ciclul menstrual sunt asociate cu fluctuaţiile hormonale intrinseci lunare. Aceste simptome pot fi fizice, comportamentale sau emoţionale şi includ entităţi ca dismenoreea, sindromul premenstrual şi dereglările premenstruale disforice.

Dismenoreea durează de la câteva ore la 2-3 zile și se manifestă clinic prin dureri abdominale colaterale, dureri lombare şi simptome generale (greaţă, vărsături, dureri de cap, amețeală, scaune moi), care preced sau sunt concomitente cu ciclul menstrual. Apare cu o frecvenţă foarte mare la grupa de vârstă 12-19 ani, alături de tulburări ale ciclului menstrual. Simptomul clinic dominant în dismenoreea primară este durerea în regiunea inferioară a abdomenului de intensitate diversă, cu caracter contractil.

Durerile menstruale pot apărea înaintea ciclului, numite dismenoree premenstruală, sau între ciclurile menstruale, dismenoree intermenstruală. Menstruaţia tardivă apare după vârsta de 18 ani, declanşarea menstruaţiei impunând un tratament hormonal.

Tipuri

Dismenoreea sau menstruaţia dureroasă afectează 40-95% din femeile care menstruează. Există două tipuri de dismenoree: primară şi secundară.

Dismenoreea primară

Dismenoreea primară, menstruaţia însoţită de dureri pelvine, este un proces patologic ciclic, care se manifestă prin dureri pronunţate în regiunea inferioară a abdomenului în primele zile ale menstruaţiei, asociat cu simptome neurovegetative şi endocrine-metabolice.

Dismenoreea primară este caracterizată prin crampe menstruale dureroase, fără o patologie organică pelvină depistabilă macroscopic. De obicei debutează în adolescenţă, la scurt timp (6-12 luni) după menarhă, şi este caracterizată prin durere pelvină sub formă de crampe, care apare imediat înainte sau o dată cu debutul menstrelor şi care durează de la 48 până la 72 de ore, fiind mai severă în prima şi a doua zi a menstruaţiei. Circa 50% din femeile postpubertare suferă de dismenoree primară, iar 10% sunt private de capacitatea de muncă de la una până la trei zile lunar. Aproximativ 15% din adolescente raportează dismenoree severă, aceasta fiind cauza principală a absentării şcolare recurente de scurtă durată.

În dismenoreea primară durerea pelvină este mai pronunţată, comparativ cu durerea pelvină în SPM şi este asociată cu greţuri, vomă, slăbiciuni, cefalee etc, aceste simptome apar pe fundalul durerii pelvine pronunţate şi depind de intensitatea ei. După naştere intensitatea durerii pelvine se reduce.

Cauze și factori de risc

Principala cauză a dismenoreei primară este activitatea uterină mărită şi/sau anormală, din cauza producţiei şi eliberării excesive de prostaglandine uterine. Numeroase femei cu dismenoree au o secreţie mărită de prostaglandine în ţesutul endometrial, cu eliberarea crescută a acestora în fluidul menstrual. Astfel, excesul de prostaglandine este considerat a fi o cauză directă a dismenoreei primare.

Factorii de risc pentru dismenoreea primară includ vârsta tânără şi nuliparitatea. Fluxul menstrual abundent este asociat cu dismenoreea.

Factori comportamentali de risc care accentuează durerea menstruală:

• Fumatul
• Obezitatea
• Dietele drastice
• Depresia și anxietatea
• Sănătate generală precară

Diagnostic

Dismenoreea primară este diagnosticată pe baza aspectelor sale clinice. În marea majoritate a cazurilor, un diagnostic prezumtiv de dismenoree primară poate fi stabilit pe baza unui istoric tipic (de durere hipogastrică sau pelviană joasă care, apare în adolescenţă, coincide cu începutul menstrelor şi durează 1-3 zile), în prezenţa unui examen fizic negativ.

Tratament

Opţiunile curente de tratament includ:

• medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. Ameliorarea durerii cu antiinflamatoarele nesteroidiene este obţinută la 80-85% din cazuri.
• contraceptive orale combinate (pot trata eficient dismenoreea şi pot reduce semnificativ incidenţa simptomelor legate de ciclul menstrual)
• schimbarea stilului de viaţă (ex. dietă vegetariană săracă în grăsimi, vitamina E, tiamina şi acupunctura). Local se pot aplica comprese calde, o sticlă cu apă caldă. Durerile sunt ameliorate și cu ajutorul plimbării în aer liber, exercițiilor fizice de intensitate redusă, etc.
• inhibitori selectivi ai reabsorbţiei de serotonină
• supresia farmacologică a ciclului menstrual

Dismenoreea secundară

Dismenoreea secundară se referă la durerile care sunt provocate de o afecțiune la nivelul sistemului reproductiv al femeii sau de o infecție. Dismenoreea secundară este cauzată de diverse anomalii pelvine. Dismenoreea secundară nu se instalează de la primele menstruații, ci la 1-2 ani după ce ciclurile devin ovulatorii.

În dismenoreea secundară este prezentă o leziune vizibilă în structurile pelviene, care explică durerea.

• endometrioză
• boala inflamatorie pelvină
• dispozitivele intrauterine
• cicluri neregulate
• probleme legate cu infertilitatea
• chisturi ovariene
• adenomioză
• mioame sau polipi uterini
• sinechii intrauterine
• stenoză cervicală

Durerea în dismenoreea secundară începe, de obicei, cu câteva zile înainte de debutul menstruaţiei şi durează mai mult timp pe parcursul ciclului menstrual.

Diagnostic

Depistarea la examenul fizic a unei mase pelviene, eliminărilor vaginale anormale, sau durere pelvină care nu este limitată la perioada menstruală, sugerează diagnosticul de dismenoree secundară. Testele standard de referinţă pentru diagnosticul şi stadializarea endometriozei sunt laparoscopia sau laparotomia cu biopsie consecutivă.

În cazul dismenoreei secundare se încearcă tratarea cauzei, la recomandarea medicului specialist.