De ce apare diareea?

Diareea reprezintă creşterea frecvenţei actelor de defecaţie şi/sau a fluidităţii materiilor fecale. Episoadele diareice pot apărea la orice vârstă. Pacienții cu diaree pot pierde cantităti importante de lichid din organism, ceea ce poate duce la deshidratare, care are implicații serioase atunci când vorbim de copii și persoanele vârstnice.

În cazul diareei acute, debutul este brusc, durează de regulă câteva zile. Dacă simptomele persistă și depășesc câteva săptămâni, afecțiunea este una cronică și poate indica existența unor probleme de sănătate grave. Cele mai multe cazuri de diaree sunt autolimitate și nu necesită consult medical. În cazul prezenței oricăruia dintre următoarele este obligatorie prezentarea la medic: persistența simptomelor sau agaravarea lor la 48h, prezența sângelui în scaun, hipertermia severă, deshidratarea, mai ales la copii, gravide și bătrâni.

De cele mai multe ori sursele infecției sunt: apa, consumul de alimente contaminate – lactate, preparate din carne gătită insuficient, ouă, pește, fructe de mare, sucuri de fructe nepasteurizate. În timpul călătoriilor (diareea călătorului) există o predispoziție mai mare pentru apariția diareei infecțioase. Diareea acută de cauză infecțioasă este transmisibilă și se răspândeste ușor în colectivități – grădinițe, școli, aziluri.

Tipuri

Clinic, diareea poate fi : acută sau cronică.

Diareea acută

Diareea acută este un simptom frecvent întâlnit determinat de cauze diferite şi reprezintă expresia perturbării homeostaziei intestinului. Diareea acută durează de obicei 7 zile. Cea mai mare parte a diareelor acute sunt de origine infecțioasă, încetează de la sine și nu reprezintă un pericol pentru sănătatea persoanei.

Ea se caracterizează prin:

• creşterea conţinutului lichidian al scaunelor peste valoarea normală de aproximativ 10 ml/kg/zi la copii şi 200 g/24 ore la adolescenţi si adulţi
• reşterea frecvenţei scaunelor (≥3) - poate varia de la 4-5 la peste 20 scaune/zi

Gastroenterită acută reprezintă diminuarea consistenţei scaunelor (moi sau lichide) şi/sau creşterea frecvenţei (≥ 3/24 ore) cu sau fără febră sau vărsături.

Cauzele diareei acute:

1. Cauze digestive:

Factori infecţioși și parazitari cum ar fi:

• bacterii: E.coli, Salmonella, Shigella, Vibrio cholerae, Yersinia enterocolitica, Campylobacter etc.;
• virusuri: rotavirusuri, virusul Norwalk, Cytomegalovirus, Herpes simplex, virusul hepatitei etc.;
• paraziţi: Giardia lamblia și Entamoeba hystolitica, Cryptosporidium etc.
• factori neinfecţioși: pancreatopatii, intoleranţă alimentară la lactoză sau gluten, malabsorbţie, sindrom de intestin scurt, reacţii adverse la medicamente, reacţii la unele alimente crude sau preparate culinar, intoxicaţii cu substanţe toxice, afecţiuni intestinale inflamatorii (colon iritabil, boala Crohn), postintervenţii chirurgicale (la nivelul stomacului, colecistului, colonului), enterocolita de iradiere, SIDA.

2. Cauze extradigestive: endocrine, renale, neurologice, tumori, emoţii puternice, stres acut

3. Fără etiologie confirmată: diareea simplă, fără etiologie confirmată, are de multe ori drept cauză anxietatea.

Semne și simptome

Debutul diareei este în general brusc, cu modificări ale stării generale: stare de rău, slăbiciune fizică pronunțată, durere de cap.

Alte manifestări:

• scaune moi și dese
• crampe abdominale
• greață, vărsături
• deshidratare
• distensia abdomenului
• balonare
• necesitate imperioasă de defecație
• febră
• sânge/mucus în materii fecale
• stare de slăbiciune
• lipsa poftei de mâncare

Diagnostic

Diagnosticul se stabilește prin anamneză și examen fizic și clinic. Din analizele de laborator ale materiilor fecale se poate stabili agentul cauzal. Se recomandă analize de depistare a virusurilor/ bacteriilor, paraziților în materiile fecale (coprocultură, exament coproparazitologic, depistarea virusurilor sau a toxinei Clostridium difficile, antigen Giardia). Testele de sânge pot identifica alte cauze ale diareei - existența altor afecțiuni. Testele imagistice – se analizează starea generală a tractului digestiv.

Analize medicale:

Tratament

Regim alimentar

În depășirea episoadelor de diaree, cea mai importantă este hidratarea. Sugarii, copii mici și persoanele în vârsta sunt, în mod special, expuși riscului de deshidratare prin diaree. Se vor consuma 2 - 2.5 litri de lichide fracționat: apă și ceai fără zahăr, electroliți. Treptat se introduc alimentele precum orez, pâine prăjită, brânzeturi uscate, banane, carne de pui fiartă. Regimul alimentar poate fi completat cu probiotice pentru refacerea florei intestinale. Tratament naturist: plante cu efecte antibacteriene, antiinflamatoare, calmante- mușețel, mentă, cimbru, fenicul.

Tratament medicamentos

Tratamentul are ca scop ameliorarea simptomelor:

• medicamente antidiareice - reglează tranzitul intestinal și reduc numărul scaunelor
• medicamente antispastice - reduc crampele și durerile abdominale.
• antibiotice - în cazul diareei infecțioase

Diareea cronică

Principalul simptom al diareei cronice este materiile fecale moi sau apoase care persistă mai multe săptămâni la rând. Vorbim despre diaree cronică atunci când episoadele diareice se întind pe parcursul mai multor săptămâni. Diareea cronică poate fi pusă în legatura cu o leziune a peretelui intestinal (tumoare, boala inflamatorie), cu un fenomen de malabsorbție (intoleranță la gluten), cu hiperactivitatea tranzitului intestinal (determinată de hipertiroidie) sau cu o secreție patologică a epiteliului intestinal (diaree secretorie).

Specialistii atrag atenția asupra riscului de subnutriție în cazul diareii cronice. De aceea, simultan cu tratamentul cauzei se impune și o restructurare a regimului alimentar. După episoade diareice prelungite survine deshidratarea. Diareea împiedică digestia și absorbția alimentelor la nivelul tubului digestiv, provocând deshidratare severă, subnutriție, însoțită de scăderea rezistenței organismului în fața unor infecții.

Cele mai frecvente cauze ale diareei cronice:

• În 60% din cazuri – etiologie funcțională (colon iritabil)
• În 40% din cazuri – cauze organice (malabsorbție, enteropatie cronică inflamatorie, infecții, stare postoperatorie precum sindromul de intestin scurt, medicamente/ abuz de laxative).

Clasificarea clinică a diareei cronice:

• Diareea cronică apoasă - scaune apoase, cantitate mare, fără produși patologici: enterotoxine bacteriene (holeră), intoleranță la lactoza, colon iritabil, abuz de laxative, etc.
• Diareea cronică inflamatorie - scaune de consistență redusă, cu mucus, puroi, sânge: boala inflamatorie cronică intestinală, boli infecțioase (tbc, colită pseudomembranosă, etc), neoplazii
• Diareea cronică grasoasa –steatoree-scaune voluminoase, păstoase, grăsoase (malabsorbtie sau maldigestie)

Diagnostic

Atunci când diareea este persistentă și nu este identificată nicio cauză infecțioasă sau medicamentoasă, sunt necesare investigații suplimentare pentru a exclude alte afecțiuni care se manifestă cu diaree: colon iritabil, cancer colorectal, boala inflamatorie intestinală, malabsorbție, insuficiență pancreatică. Pentru surprinderea eventualelor complicații, pot fi recomandate explorări imagistice (radiografie abdominală pe gol, CT, ecografie, colonoscopie cu biopsie etc).

Tratament

Tratamentul pentru diareea cronică depinde foarte mult de cauză. Dacă diareea a fost cauzată de o infecție cu un parazit doctorul va recomanda un tratament cu antibiotice. În cazurile grave, se poate recomanda spitalizarea și administrarea tratamentului intravenos.

Prevenție

Pentru a preveni bolile diareice acute, trebuie respectate reguli stricte de igienă și conduită. Una din cele mai importante măsuri este spălarea mâinilor în mod frecvent.

• Adoptă un regim alimentar echilibrat.
• Verifică ce calitate are apa potabilă.
• Consumă suplimente pe bază de probiotice.
• Fructele și legumele trebuie spălate temeinic.
• Evită să mănânci mâncare insuficient tratată termic.
• Evită să consumi lapte nepasteurizat.
• Pentru a preveni contaminarea altor membri ai familiei, dezinfectează temeinic toaletele și menține strictă igiena.
• Când călătorești este indicat să nu consumați apă neîmbuteliată sau gheață. Evitată consumul de carne insuficient gătită, pește, fructe de mare, salate de crudități dacă nu cunoști condițiile în care au fost preparate.